Contribuții LIBRARY 4.0: Despre moștenirea bibliotecii pline-ochi

După cum ați putut afla dintr-un material recent, la Timișoara s-a desfășurat în luna septembrie a XXXIII-a ediție a Conferinţei Naţionale a Asociației Bibliotecarilor din România. Agenda reuniunii a inclus o serie de comunicări susținute de specialiști din domeniul biblioteconomiei, printre care dna Mirela Barb, bibliotecar la Colegiul Național Lucian Blaga din Sebeș, județul Alba. Vă prezentăm în continuare contribuția domniei-sale la secțiunea de comunicări.

Importanța proiectelor și parteneriatelor în școli prin lectură

ABSTRACT: Lucrarea prezintă rolul bibliotecii școlare de a realiza proiecte și parteneriate în colaborare cu cadrele didactice și elevii, pentru a deschide imaginația și orizontul elevilor spre creație. De asemenea sunt binevenite si parteneriatele cu alte școli, pentru a se face schimbul de experiență, imaginație, creație.

CUVINTE-CHEIE: proiecte, parteneriate, elevi, biblioteci școlare, schimburi de experiență

Elevii din zilele noastre au nevoie de metode care se bazează pe participare interactivă și socială. Metodele sunt diferite de cele bazate pe expunere si memorare. De multe ori ne gândim cum să fie motivați elevii, cum să-și testeze cunoștințele în mod eficient si atractiv. Parteneriatele școlare vin în sprijinul nostru, datorită realizării unor proiecte prin care elevii își perfecționează cunoștințele, participând la competiții, excursii, schimburi de experiență, perfecționându-și astfel competențele în comunicare. Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare între două sau mai multe părți, care acționează împreună pentru realizarea unor scopuri comune.

Parteneriatul educaţional poate fi numit acord de parteneriat, acord-cadru de parteneriat pentru educaţie, parteneriat de colaborare, protocol de colaborare, protocol de parteneriat, contract de parteneriat, convenţie de parteneriat, parteneriat, parteneriat de colaborare instituţională, proiect de parteneriat şi altele. În literatura de specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea prin care două sau mai multe părți se hotărăsc sa acționeze împreună pentru atingerea unui scop comun.

Elaborarea și desfășurarea unor proiecte educative atrag atenția asupra implicațiilor pe care le au asupra modelărilor personalității elevilor. Proiectele de parteneriat educaționale, contribuie la închegarea relațiilor dintre elevi, părinți, profesori și comunitate. Principalul motiv pentru ca aceste parteneriate să se desfășoare, este ca elevii să aibă succes la școală și mai târziu în viață. Astfel se creează comunitatea de suport între părți. Astfel, gândirea elevilor devine critică și analitică. Dezvoltă de asemenea empatie, toleranță și devin mai sociabili și mai prietenoși.

De multe ori, părinții considera proiectele mai puțin importante decât temele clasice, poate pentru că un proiect are un caracter mai puțin formal decât exercițiile la matematica sau analizele substantivelor. Dar valențele educative ale proiectelor sunt mult mai ample decât o simplă temă. Proiectul este o metodă eficientă de evaluare a cunoștințelor, iar comunicarea și cooperarea sunt elemente-cheie într-un proiect școlar, elevul fiind nevoit sa colaboreze cu ceilalți pentru atingerea obiectivelor.

Poveștile au o importanță majoră în dezvoltarea și evoluția copiilor noștri: sunt un mod pentru copii de a înțelege viața, și de a descoperi noi lumi, un mod de a dezvolta imaginația și de a forma valori și principii, un mod de a îmbunătăți gândirea dar și comunicarea. Poveștile formează caractere și dau sens vieții. Sunt peste tot în jurul nostru, de la felul în care înțelegem și percepem viața, până la istorie, învățături și sau chiar amintiri.

La fel ca orice formă de artă, poveștile stârnesc imaginația dar și emoțiile copiilor și le permit să exploreze lumea într-un mod diferit, dar și să-și formeze percepția și modul de gândire și de înțelegere, dincolo de posibilitățile oferite de realitate. Cărțile sunt cel mai bun mod de a prezenta copiilor, pe înțelesul lor, situații complexe, și de a le dezvolta gândirea.

Copiii pot înțelege prin exemplul din povești noțiuni legate de bine și de rău, dar și faptul că uneori adevărul este undeva la mijloc, deoarece nimic nu este atât de simplu cum pare la prima vedere. O poveste bine gândită și complexă îi ajută să-și dezvolte atât simțul critic, cât și spiritul de observație, și le antrenează în același timp memoria și inteligența.

De asemenea, cu ajutorul poveștilor, auzite și mai apoi citite, copiii își dezvoltă propria exprimare, își îmbunătățesc vocabularul și câștigă o capacitate mai mare de a comunica în mod clar și natural, dar și de a lega idei din ce în ce mai complexe. Acesta este un beneficiu care îi avantajează atât în comunicarea verbală cât și în scris, iar de acolo în toate exercițiile de comunicare pe care le vor realiza de-a lungul vieții, dincolo de băncile școlare.

Cu toții ne amintim cu drag de cărțile și basmele care ne-au marcat copilăria, dar nu numai, acele povești pe care le-am citit de zeci de ori și pe care nu le mai lăsam din mână nici când se dădea stingerea. Poveștile reprezintă un sprijin, o bază, o rezolvare, sau chiar o alinare, atunci, dar și acum, pentru cei mici, ca și pentru cei mari.

Dincolo de simplul exercițiu al cunoașterii și al câștigului de noi informații, rolul unei cărți frumoase este pur și simplu de a ne transporta, de a ne permite să ne pierdem în ea, și să ne lăsăm purtați de magie și de emoția momentului.

Astfel, farmecul unei cărți este de a ne face să trăim alături de personaje aventurile și emoțiile prin care acestea trec, de a iubi, a urî, a plânge sau a ne bucura alături de ele, și de a aștepta cu sufletul la gură următoare pagină, următorul capitol, în care să aflăm ce se întâmplă în continuare cu noii noștri prieteni.

Cărțile sunt un portal către lumi mai mult sau mai puțin apropiate de realitatea noastră ca decor, dar profund legate de aceasta prin faptul că reflectă mereu esența umană, cu tot ce are ea de oferit. Adeseori, cărțile ne forțează să ne confruntăm cu sentimente sau idei de care nu ne-am lovit în viața de zi cu zi dar față de care putem empatiza, sau din care putem învăța lecții prețioase despre alți oameni și despre viață, la orice vârstă.

Chiar dacă nu întotdeauna recitim aceleași cărți care ne-au marcat copilăria o dată ce trecem de anumite faze ale vieții, acestea nu vor fi niciodată uitate și își vor fi lăsat amprenta în mintea și subconștientul nostru. Poveștile copilăriei deschid calea către plăcerea lecturii în stadiile mai avansate ale vieții și ne oferă o bogăție mai mare decât ne dăm seama la prima vedere.

Una dintre cele mai mari comori pe care le moștenim de la părinți și bunici este biblioteca plină-ochi de cărți de toate felurile și pentru toate vârstele, din care la rândul nostru putem selecționa, una câte una, următoarea carte pe care o vom oferi sau citi micuților noștri, pentru a le oferi primele amintiri din lumi magice ale celor mai frumoase povești ale copilăriei.

Fără doar și poate, importanța cărților este la fel de mare indiferent de vârstă, iar beneficiile ne însoțesc pe tot parcursul vieții, dar nimic nu poate înlocui acel sentiment special pe care ni-l dau descoperirea primelor povești și lectura unei cărți preferate.

BIBLIOGRAFIE

1. Bătrînu, E.. Educaţia în familie, Bucureşti, Editura Politică, 1980

2. Cucoş, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Ediţia a III-a
revăzută şi adăugită, Iaşi, Editura Polirom, 2009

prof. MIRELA BARB,

Colegiul Național Lucian Blaga, Sebeș

Acest text ne-a fost încredințat spre publicare prin amabilitatea dnei prof. Mariana Trofin, coordonator metodic, bibliotecar CCD Bihor, căreia îi mulțumim.

Sursă portret Mirela Barb: fototeca personală

Leave a comment