Cine vrea să cunoască sufletul unui popor, să-i asculte basmele. Căci fiecare neam are povestea lui în lume. Acolo îi stau nevătămate de timp darurile sale cele mai de preţ. (Dan Puric)
A fost dat acestei nații de a trăi într-un mic colț de Rai numit România. Străjuit de munți, ape câmpii și de tradiții românești, românii și țara lor, România, au avut o istorie tumultoasă în decursul istoriei. Însă, în anul 1859, cel care a reușit să transforme problema românească într-o problemă europeană a fost Alexandru Ioan Cuza. Se adevereau astfel cuvintele rostite adesea în cercurile politice ale vremii: „Unirea va fi așa cum o vor dori și simți românii.”
Punând deasupra intereselor personale interesele Țării sale, Alexandru Ioan Cuza a fost omul momentului „La legi noi, om nou!”
Dar cine a fost acest Alexandru Ioan Cuza? A fost omul care a participat la revoluția de la 1848, pe Câmpia Libertății de la Blaj unde cei peste 40.000 de oameni au scandat: „Noi vrem să ne unim cu Țara!” A fost cel care a protestat față de falsificarea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc de la Iași, modalitate prin care românii erau consultați în problema Unirii Principatelor. A fost omul care a stat de strajă Țării sale îmbrăcând haina militară și care a știut că, atunci la 1859, Dumnezeu a fost român! Oare, câți dintre noi ne punem astăzi întrebarea: Ce s-ar fi întâmplat și cum s-ar fi scris istoria dacă nu ar fi existat Alexandru Ioan Cuza? Greu de spus, indiferent de câte exerciții de imaginație am face. El a marcat etapa esențială a formării statului modern, nucleul în jurul căruia se va forma în anul 1918 România Mare. Momentul său a adus mai aproape îndeplinirea visului de aur al românilor – Unirea cea Mare.
Ce a mai făcut Alexandru Ioan Cuza? A reușit să elimine discrepanțele dintre copiii de țărani și cei de boieri, dându-le aceleași șanse și posibilitatea de a învăța și scrie în dulcea limbă românească. El a fost cel care a dat țăranului pământ iar justiției legi moderne. Însă, ca orice om a făcut și greșeli. Dar, cât de mici sunt acestea în comparație cu faptele sale mari! Au recunoscut-o și oamenii politici ai vremii, atunci și acum!
Credem că acestea sunt motive suficiente pentru a aduce aminte tinerelor generații că eroii, modelele pe care le caută, în drumul formării și devenirii lor, sunt înscrise cu litere de aur în cartea neamului nostru.
De aceea, elevii claselor a VI-a A și a VI-B din Liceului Teoretic Aurel Lazăr împreună cu subsemnata, prof. dr. Livia Ghiurcuța, și dna prof. Andreea Mada, profesori consilieri, au sărbătorit împlinirea a 165 de ani de la Mica Unire, o unire pe care românii și-au dorit-o de peste 18 secole de trudă și suferință. Ziua, de o mare însemnătate pentru istoria noastră națională, a început cu Hora Unirii în curtea școlii, urmată la finalul zilei de un scurt program științific și cultural prin care, mergând pe urmele marelui om, Alexandru Ioan Cuza, elevii celor două clase a VI-a (A și B), cărora li s-au adăugat și elevi de liceu, au realizat puntea peste timp. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost cel pregătit de elevii Maria Ciuciu și Casian Mihuț care prin glasul lor au introdus auditoriul într-o altă dimensiune – cea a cântecului patriotic. Pentru că istoria se face și se simte!
Mulțumim dnei director Mihaela Băguț, pentru că a fost alături de elevii, cadrele didactice și părinții implicați în activitate!
Să dea Dumnezeu să fie bine României!
Trăiască România!
prof. dr. LIVIA GHIURCUȚA,
Liceul Teoretic Aurel Lazăr
Sursă imagini: fototeca personală Livia Ghiurcuța