Care este imaginea pe care o are Regatul Unit văzut prin prisma mândriei naționale a britanilor din perioada imperiului, a modificărilor care au avut loc în urma procesului de decolonizare? Care sunt factorii care au influențat schimbarea aceasta și cum percepem noi azi tot ceea ce înseamnă moștenirea britanică lăsată lumii? Se mai poate vorbi de specificitate britanică într-o lume în permanentă mișcare și pe un teritoriu locuit de o populație atât de eterogenă? Dacă răspunsul este afirmativ care este acea trăsătură sau acele trăsături caracteristice care deosebesc poporul britanic de restul popoarelor europene? În ce fel s-a redimensionat ideea de Britishness în urma migrației cetățenilor non-britanici în spațiul britanic?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care mi le adresez când preiau clase de debut și știu că la început trebuie să prezint un fel de model didactic pe care îl urmez și câteva principii ce țin de stilul meu de predare. Unul dintre principiile personale constante este susținut și de valorile și atitudinile prezente în programa școlară de liceu. Am fost mereu convinsă ca formarea de competențe lingvistice nu se poate realiza fără expunerea elevilor la elementele de cultură britanică atât de diverse. Pe parcursul anilor de liceu, profesorul poate contribui hotărâtor la cultivarea interesului pentru descoperirea unor aspecte multiculturale britanice la elevi.
Nu poți vorbi limba unei țări fără să-i cunoști atât istoria, cât și procesele de transformare prin care a trecut țara respectivă, transformări care au influențat limba, cultura și civilizația poporului respectiv. Așadar, motivația de a trata această temă este cu atât mai întemeiată cu cât vine să susțină formarea mea profesională, facilitează o mai bună activitate didactică și îmi îmbogățește experiența la catedră prin numeroasele incursiuni în spațiul britanic.
Pe parcursul incursiunilor întreprinse de profesorul de limba engleză în spațiul britanic, este imposibil ca acesta să nu fi sesizat reconfigurarea imaginii naționale odată cu trecerea anilor. Cultural awareness este o noțiune de care este preocupat orice profesor de limbi moderne, întrucât reflectă interdependența dintre predarea și învățarea unei limbi moderne, a limbii engleze în mod particular și cultura, specificul național al țării în care se vorbește limba respectivă, Marea Britanie în acest context.
Într-o societate postmodernă, în care granițele dintre țări se fluidizează datorită fenomenului globalizării și internaționalizării, profesorul de limba engleză trebuie să-și păstreze vie dorința de a explora mozaicul identitar al culturii britanice, de a funcționa în universul de învățare al elevilor ca un purtător al ecourilor redimensionării perpetue a imaginii naționale britanice din perspectiva multiculturalismului. Altfel, orizontul de cunoaștere al elevilor va fi limitat la receptarea informațiilor pur lingvistice, fără ca ei să poată integra cunoștințele referitoare la limba engleză într-un context național specific.
Din punctul meu de vedere, relaționarea sau contactul cu specificul național britanic, cu imaginea multietnică actuală contribuie hotărâtor la creșterea respectului elevilor față de diversitatea culturală și sporirea interesului pentru descoperirea și prețuirea propriilor valori naționale. Nu poți aprecia moștenirea culturală a unei națiuni dacă propriile-ți rădăcini îți sunt necunoscute. Acest proces de cunoaștere, generat de conștiința existenței multiculturalismului, precum și deschiderea către tot ceea ce înseamnă Celălalt și Alteritate va înlesni deschiderea elevilor către o lume postmodernă, în care ei se vor integra ca cetățeni activi, conștienți și lipsiți de prejudecăți.
Și toate acestea – această evoluție a elevului de la individul egocentrist, preocupat de propria-i dezvoltare și evoluție și transformarea lui într-un individ care să accepte că indivizi diferiți din punct de vedere etnic, religios, fizic chiar, conviețuiesc în același spațiu – se pot realiza de către profesorul de limba engleză doar insuflând elevilor respectul pentru pluralitatea culturală.
Orele de limba engleză constituie, datorită resurselor inepuizabile facilitate de Internet și datorită manualelor care se înnoiesc de la an la an, un permanent mijloc de a face trimitere la particularitățile naționale ale lumii anglo-saxone, la ideea de Britishness reconfigurată datorită aportului minoritar la reconstrucția imaginii naționale. Universul britanic contemporan, privit prin prisma diversității etnice și a practicilor cotidiene multiculturale reprezintă un spațiu care se lasă greu de descoperit, însă simpla pătrundere în acest spațiu, fie ea și fugară și de scurtă durată, este o adevărată aventură culturală. Incursiunea în viața de zi cu zi a poporului britanic este un demers care poate fi solicitant pentru profesorul de limba engleză, însă va trezi cu siguranță interesul și curiozitatea elevilor pentru învățarea limbii engleze și va crește gradul de acceptare a diferențelor multiculturale și etnice. Acesta este un deziderat național declarat de către Ministerul Educației Naționale, prin valorile și atitudinile ce urmează a fi formate pe tot parcursul învățământului liceal pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene, valori propuse în cadrul programelor școlare de limba engleză la nivel liceal.
„Această realitate (britanică), excentrică dar perfect ordonată, insulară, dar niciodată indiferentă la semnalele date de continent, conservatoare, dar mereu sensibilă la nou, rămâne un subiect inepuizabil.”[1]
[1] Mihaela Anghelescu Irimia, Dicționarul universului britanic, ed. Humanitas, Buc, 1999, p.5.
Bibliografie
- Edensor, Tim. (2002) National Identity, Popular Culture and Everyday Life, Berg, Oxford
- Escobar, Ticio. (2002). ’Identity and Myth Today’, în The Third Text Reader on Art, Culture and Theory, editat de Rasheed Araeen, Sean Cubitt, Ziaudin Sardar, ed. Continuum, Londra, pp. 144-165
- Irimia, Mihaela Anghelescu. (1999). Dicționarul universului britanic, ed. Humanitas, București
- Nicolescu, Corneliu. (2010), Anglia și spiritul englez, ed. CA Publishing, Cluj-Napoca
- Programe școlare pentru ciclul superior al liceului, OM; 3410/07.03/2006
[1] Mihaela Anghelescu Irimia, Dicționarul universului britanic, ed. Humanitas, Buc, 1999, p. 5
prof. FELICIA HOLHOȘ,
Colegiul Național Iosif Vulcan, Oradea
Sursă portret prof. Felicia Holhoș: fototeca personală
SCHOOL Bit 