Una dintre marile provocări cu care ne confruntăm azi este cea a alimentației. Conform studiilor, undeva spre 80% din „hrana” zilnică a unei persoane constă în alimente ultraprocesate. Cuvântul „hrană” este între ghilimele, deoarece alimentele ultraprocesate (AU) NU sunt hrană!

Cum recunoaștem alimentele ultraprocesate?

• Sunt produse care conțin mai mult de 5 ingrediente(verificăm eticheta de pe spatele produsului);
• Ingredientele nu se regăsesc în bucătăria de acasă;
• Multe dintre ingrediente se află și în produsele de igienă pe care le folosim;
• Conțin cantități mari de zahăr și sare. Atenție!: zahărul apare și sub alte denumiri, pe care un consumator obișnuit nu are cum să le cunoască! De obicei, un singur produs conține toată doza zilnică de zahăr recomandată!;
• Sunt moi, colorate atractiv, atrag prin arome plăcute;
• Au ambalaj din plastic și/sau ambalaje atractive pentru copii;
• Nu necesită gătire;
• Sunt ieftine și ușor de procurat și destinate consumului imediat;
• Au termen mare de valabilitate.

De ce AU nu sunt hrană?

• Sunt produse din materii prime pe care nu le-am consuma în stare naturală: Știai că untul sintetic este produs din cărbune și a fost creat în 1937, în Germania, de un chimist numit Imhausen? Se pare că acesta era descendentul unei mare evreice, dar Hitler a fost de acord să i se „curețe” biografia spre a primi atributul de „rasă ariană” datorită acestei descoperiri. Tot din cărbune se obține și zaharina!
• Corpul nostru are un mecanism de autoreglare datorită hormonului numit „leptină”, care ne transmite senzația de sațietate. Alimentele ultraprocesate dereglează acest sistem și ne determină să mâncăm mai mult, dându-ne senzația că nu ne mai putem opri din mâncat;
• Sunt sărace în fibre, de aceea, în loc să căpătăm energie în urma consumului, ne moleșesc;
• Sunt premestecate: moi și/sau fluide: chiar dacă senzația inițială este de „crocant”, ulterior capătă o consistență moale. Putem face două experimente simple: 1. Cumpără o pâine de la magazin și fă una acasă, apoi compară câte felii din fiecare poți consuma; vei constata că din pâinea de casă cantitatea pe care o muști este mai mică decât cea din pâinea cumpărată, că vei mesteca mai îndelung și că te vei sătura mai repede dacă mănânci pâine de casă. 2. Mănâncă un măr și un piure dintr-un măr: după un măr e puțin probabil să ai nevoie să mai mănânci unul imediat, dar după piure nu vei simți că ai mâncat;
• Conținut scăzut de produse naturale: verifică ce procent de fruct conține un iaurt cu fructe sau o pungă de cereale cu fructe și vitamine și verifică procentul din acestea;

Câteva consecințe ale consumului de alimente ultraprocesate

• Dau dependență;
• Conduc la obezitate;
• Provoacă hiperactivitate și tulburări de atenție;
• Creează probleme dentare: carii și probleme ortodontice;
• Afectează microbiomul, provocând boli digestive, afecțiuni ale intestinelor sau ale colonului;
• Dereglează somnul;
• Cresc rezistența organismului la antibiotice;
• Scad fertilitatea;
• Dăunează mediului.

Ce putem face?

1. Informare. Cea mai simplă informare despre ce conține un produs se realizează prin citirea etichetei de pe spatele produsului. O cercetare mai profundă înseamnă căutarea datelor despre ingrediente, despre firma producătoare, despre felul în care au fost create alimentele. Spre exemplu, vom fi surprinși să aflăm că au fost defrișate suprafețe mari din pădurile amazoniene pentru a se planta culturi de soia, din care se extrag amidon și alte substanțe pentru producerea alimentelor ultraprocesate.
2. Educație. Aceasta reprezintă un pas superior informării. Educarea înseamnă control și abstinență(acțiune), găsirea alternativelor(ce să mâncăm, de unde), gestionarea banilor și a celorlalte resurse, ignorarea reclamelor, consultarea specialiștilor(medici, nutriționiști, bucătari), stil de viață sănătos(care ar trebui să fie, mai degrabă, un ritual de viață).
3. Gătitul. Includerea gătitului în obiceiurile zilnice e o metodă excelentă de evitare a alimentelor ultraprocesate. Ne putem cultiva pasiunea pentru gătit, care ar putea aduce și alte beneficii pe lângă hrana sănătoasă, cum ar fi petrecerea timpului în compania familiei sau a prietenilor, deconectare sau activitate pentru timp liber.
4. Cumpărarea de la producători a produselor naturale și proaspete sau, dacă este posibil, cultivarea acestora. Expresia „ca la mama acasă” își pierde tot mai mult semnificația, atâta vreme cât regăsim în magazine aceleași gusturi de acasă. Consumul excesiv de AU apare și fiindcă noi căutăm, în permanență, „matricea” produselor.

Pe lângă toate cele semnalate, consumul de alimente ultraprocesate (AU) este AU! deoarece efectele acestuia nu se văd și nu se resimt imediat (deși rata obezității și problemele dentare au crescut enorm peste tot în lume, deci se văd și efecte imediate), ca în cazul, spre exemplu, virozelor respiratorii, și nici nu se tratează imediat, cu medicamente-minune. De cele mai multe ori, starea sănătății noastre la bătrânețe ne arată calitatea vieții pe tot parcursul vieții și merită să ne imaginăm cum ne vom trăi ultimii 15-25 de ani de viață și să nu ne tratăm corpul ca și cum ar fi un coș de gunoi.

Bibliografie:

1. Dr. Chris van Tulleken, Oameni ultra-procesați, Editura Bookzone, București, 2024
2. Starea Natiei Oficial, emisiuni online cu Dragoș Pătraru, sursa: youtube
3. Starea Sănătății, sursa: youtube
4. Starea NEsănătății, sursa: youtube

prof. GHEORGHINA LEMNIAN

Sursă portret generic: fototeca personală Gheorghina Lemnian