Recent, la știri am auzit că a fost promulgată legea care stabilește oficial ca Ziua națională a curățeniei în România să fie sărbătorită în a treia sâmbătă din luna septembrie. Această inițiativă legislativă vine ca un răspuns la nevoia de a mobiliza întreaga țară într-o acțiune colectivă de protejare a mediului și de educare a cetățenilor în spiritul responsabilității față de natură.

Promulgarea acestei legi reprezintă un pas semnificativ în direcția conștientizării importanței curățeniei și protejării mediului. Până acum, astfel de acțiuni erau organizate la nivel local sau prin inițiative civice, precum Let’s Do It (o mișcare internațională de voluntariat care se concentrează pe curățarea mediului, promovarea conștientizării ecologice și implicarea comunităților în acțiuni de protecție a naturii. A fost inițiată în Estonia în 2008, cu scopul de a mobiliza cetățenii să participe la curățarea spațiilor publice și la gestionarea deșeurilor), dar odată cu această lege, Ziua națională a curățeniei va deveni un eveniment oficial, susținut de stat. Legea nu doar că încurajează participarea voluntară, dar creează și cadrul necesar pentru implicarea instituțiilor publice, a școlilor și a organizațiilor non-guvernamentale.

Această inițiativă legislativă, pe lângă faptul că își propune să schimbe fața orașelor și a spațiilor verzi, este un apel la conștiință civică. În mod simbolic, prin această lege ni se reamintește că fiecare dintre noi are o responsabilitate directă față de mediul înconjurător. Un gest simplu, cum ar fi participarea la o acțiune de curățenie sau chiar reducerea deșeurilor pe care le producem zilnic, poate avea un impact semnificativ.

De asemenea, legea nu se oprește doar la o simplă zi de acțiune, ci vizează o schimbare de mentalitate.

Ideea de a avea o Zi națională a curățeniei poate părea banală la prima vedere, dar ea reflectă un angajament pe termen lung de a transforma România într-o țară mai curată, atât din punct de vedere ecologic, cât și civic.

Dacă stau să mă gândesc, curățenia nu e doar un gest exterior, ci și unul interior. De fiecare dată când participăm la astfel de inițiative, ne curățăm și propria conștiință de nepăsare și ignoranță. Cu fiecare pungă de gunoi ridicată, ne eliberăm de sentimentul că „nu contează”, că „oricum nu pot schimba mare lucru”.

În această săptămână, nu doar că e vorba de a face ordine în locurile publice sau în natură, ci de a deveni conștienți de obiceiurile noastre. E un moment de introspecție: cât de mult gunoi produc zilnic, cât de des aleg să reciclez, cum contribui eu personal la protejarea mediului?

Faptul că România a ales să dedice o zi națională curățeniei spune multe despre direcția în care vrem să ne îndreptăm ca societate. Am ajuns la un punct în care nu mai putem ignora impactul nostru asupra mediului. Și ce poate fi mai frumos decât să vedem oameni din toate colțurile țării, de toate vârstele, uniți de un scop comun: un mediu mai curat, un viitor mai verde?

De ce e important? Pentru că planeta nu are nevoie de noi, noi avem nevoie de ea. Așa că poate e timpul să facem mai mult decât să ne plângem de poluare și de lipsa de acțiune. Să începem cu pași mici, dar concreți. Să facem curățenie nu doar de Ziua națională a curățeniei, ci în fiecare zi, prin fiecare gest. În fond, curățenia, ca și bunătatea, începe de acasă.

Ce m-a adus la acțiune

Am decis să iau parte la această acțiune dintr-o dorință profundă de a contribui la protejarea mediului și
la îmbunătățirea comunității în care trăiesc. Participarea mea a fost voluntară, deoarece consider că
fiecare dintre noi are responsabilitatea de a face ceva pentru a lăsa în urmă un mediu mai curat și mai
sănătos. Deși nu face parte din obligațiile mele de serviciu, simt că aceste acțiuni ne formează și pe
plan personal, iar rezultatele ne ajută pe toți, nu doar pe cei care iau parte direct.

BILANȚ Cu echipa

Pentru că nu sunt dirigintă, m-am gândit că voi participa individual la aceasta activitate desfășurată sâmbătă, data 21 septembrie, dar am avut bucuria de a însoți elevii din clasele X A și X B, care au dovedit o implicare remarcabilă pe tot parcursul evenimentului. Încă de la început, am fost impresionată de energia lor pozitivă și de entuziasmul cu care s-au angajat în sarcinile ce le-au fost atribuite. Elevii au format un grup unit, lucrând împreună în mod armonios și demonstrând un simț civic profund, ceea ce reflectă maturitatea lor și conștientizarea importanței contribuției individuale la binele comun.

De-a lungul activității, aceștia au dovedit nu doar dorința de a curăța mediul înconjurător, ci și capacitatea de a colabora eficient, sprijinindu-se unii pe alții și coordonându-se pentru a atinge obiectivele propuse. La finalul zilei, bilanțul eforturilor lor a fost semnificativ: au reușit să adune o cantitate considerabilă de deșeuri, oferind un exemplu concret de implicare responsabilă în protejarea mediului.

Dincolo de rezultatele palpabile, această activitate a fost o ocazie de învățare profundă pentru elevi. Au avut șansa de a înțelege importanța unui comportament ecologic responsabil, dar și de a experimenta valoarea muncii în echipă și a responsabilității personale. Implicarea lor nu s-a limitat doar la sarcina imediată, ci a fost un exercițiu de conștientizare a impactului pe care fiecare dintre noi îl poate avea asupra mediului.

Activitatea a fost un succes din toate punctele de vedere și cred că a reprezentat un exemplu excelent de implicare colectivă, care nu doar că a avut un impact imediat asupra comunității, dar a plantat și semințele unui comportament civic responsabil pe termen lung în rândul elevilor. Aceștia au demonstrat că tinerii pot fi o forță reală de schimbare, atât în protejarea naturii, cât și în consolidarea spiritului comunitar.

Lecții de ecologie (și) pentru adulți

Este foarte adevărat că în cadrul acțiunilor de ecologizare vedem adesea cum tinerii și copiii, plini de entuziasm și dorință de implicare, ajung să curețe deșeuri masive și problematice, lăsate de generațiile adulte. Aceasta este o situație paradoxală și pune în evidență o lacună în ceea ce privește educația ecologică la nivelul întregii societăți.

Cred cu tărie că educația ecologică este necesară la toate vârstele, nu doar pentru copii și tineri. Deși școlile au făcut pași importanți în a forma o generație mai conștientă de problemele mediului, adulții, cei care sunt de multe ori responsabili pentru comportamentele nesustenabile, nu beneficiază suficient de aceleași eforturi de informare și responsabilizare. În multe cazuri, educația ecologică fie nu a existat în perioada în care aceștia erau în formare, fie nu a fost suficient de bine implementată pentru a genera o schimbare de mentalitate pe termen lung.

Pentru ca educația ecologică să își producă efectele și asupra generațiilor adulte, este esențial să se lucreze pe mai multe paliere. În primul rând, trebuie să avem campanii de informare constante, vizibile și accesibile, nu doar ocazionale sau limitate la evenimente punctuale. Mass-media, organizațiile non-guvernamentale și autoritățile locale pot juca un rol crucial aici, promovând mesaje clare despre importanța unui comportament responsabil față de mediu.

În al doilea rând, legislația și aplicarea ei sunt esențiale. Educația ecologică trebuie susținută de măsuri concrete care să descurajeze comportamentele nocive, precum abandonarea deșeurilor de mari dimensiuni în natură. Amenzi mai dure și programe eficiente de colectare a deșeurilor ar putea încuraja un comportament mai responsabil din partea adulților. Totodată, facilitarea accesului la centre de reciclare și creșterea responsabilității producătorilor ar putea avea un impact direct asupra reducerii acestor probleme.

Nu în ultimul rând, adulții pot beneficia de programe de formare și de responsabilizare continuă la locul de muncă, în comunități sau chiar prin intermediul unor proiecte civice locale. Educația ecologică nu ar trebui să fie privită ca un proces limitat doar la perioada școlară, ci ca un proces continuu, care poate fi implementat și consolidat la orice vârstă.

Adulții au, fără îndoială, nevoie de educație ecologică, poate chiar mai mult decât tinerii, având în vedere că dețin o putere mai mare de decizie și acțiune. Educația generației actuale de adulți, în paralel cu tinerii care demonstrează un grad ridicat de conștientizare, ar putea asigura un viitor în care acțiunile de ecologizare nu vor mai fi necesare pentru a corecta greșelile trecutului, ci vor avea rolul de a menține echilibrul unui mediu sănătos.

Epitaf pentru Pârâul Peța

Pârâul Peta are o istorie tristă, dintr-o apă curgătoare termală devenind un pârâu oarecare, datorită forărilor și exploatării excesive a rezervei apei termale din zona. Odată cu apa termală au dispărut și specii de viețuitoare care existau doar aici. Ce lecție putem desprinde din această istorie tristă a pârâului Peta?

Pârâul Peta, ce străbate zona din jurul Oradiei, ilustrează modul în care intervențiile umane necontrolate pot afecta grav mediul natural. Odinioară celebru pentru apele sale termale cu proprietăți unice, Peta era un curs de apă deosebit, recunoscut pentru temperatura ridicată a apei și biodiversitatea sa specifică. Acesta oferea un habitat pentru specii rare de plante și animale, cum ar fi nuferii termali și peștii endemici, care depindeau de temperaturile constante ale apei. Din păcate, în ultimele decenii, pârâul a suferit o transformare dramatică din cauza forajelor intensive și a exploatării excesive a rezervei de apă termală. Fără un control adecvat și fără o strategie de conservare, aceste activități au dus la o scădere drastică a debitului de apă termală. În timp, pârâul și-a pierdut specificitatea și unicitatea, devenind un curs de apă obișnuit, lipsit de caracteristicile care odinioară îl făceau remarcabil. Apele sale nu mai au temperatura constantă și ridicată, iar ecosistemul dependent de această apă a fost grav afectat, multe dintre speciile rare dispărând sau fiind pe cale de dispariție.

Aceasta este o poveste tristă, dar și un avertisment cu privire la efectele pe care activitățile umane le pot avea asupra naturii. Exploatarea resurselor naturale, fără a fi realizată în mod sustenabil și responsabil,
poate duce la pierderi ireparabile, atât pentru biodiversitate, cât și pentru comunitățile locale care depind de aceste resurse. Pârâul Peta ne amintește de fragilitatea ecosistemelor naturale și de importanța protejării lor pe termen lung.

Îmi aduc aminte că în noiembrie 2016 am participat la o activitate de amploare organizată în Parcul Salca, în cadrul proiectului PRO-PEȚA 2.0, coordonat de doamna profesoară Mirela Ardelean. În prima etapă a proiectului, s-au analizat parametrii fizico-chimici ai apei pârâului, folosind probe recoltate din cinci puncte considerate relevante: lacul cu nuferi, zona Rontău, zona podului Ion Bradu, zona Universității și zona Piața Obor. Analizele au fost efectuate cu sprijinul Companiei de Apă Oradea, având ca scop crearea unei baze de date cu privire la starea apei pârâului Peta, pentru a identifica vulnerabilitățile ecosistemului prin prisma indicatorilor fizico-chimici.

În a doua etapă a proiectului, intitulată Pro Peța, elevii au organizat o procesiune ecologică, deplasându-se pe biciclete, role și skate-uri de-a lungul pistei de biciclete care urmează cursul pârâului. Această acțiune a avut rolul de a atrage atenția asupra pierderii biodiversității unice a pârâului, cum ar fi dispariția lacului cu nuferi (Nymphaea lotus L. var. thermalis), a peștișorilor endemici (roșioara lui Racoviță) și a melcilor (Melanopsis parreysii) din zona Băile 1 Mai, din cauza secării izvorului termal sublacustru.

Nu trebuie să uităm că deversările de ape uzate din bazinele stațiunilor Băile Felix și Băile 1 Mai au un impact negativ semnificativ asupra calității apei pârâului Peta, contribuind la degradarea ecosistemului. Aceste stațiuni, deși cunoscute pentru apele lor termale, nu dispun de o infrastructură adecvată pentru gestionarea apelor uzate, ceea ce conduce la deversări directe sau indirecte în pârâu, fără tratament corespunzător. Această poluare afectează grav flora și fauna locală, ducând la dispariția unor specii rare, precum nuferii termali și peștii endemici, și alterează drastic calitatea apei.

Ecosistemul pârâului Peta se confruntă cu o presiune crescută din cauza acestor deversări, care afectează nu doar biodiversitatea, ci și echilibrul ecologic. Este esențial să se acorde o atenție deosebită acestei probleme pentru a preveni deteriorarea continuă a acestui ecosistem valoros și pentru a asigura un mediu sănătos atât pentru viața acvatică, cât și pentru comunitățile din jur.

Astfel, fiecare acțiune de protecție a mediului, fie că este vorba despre campanii de conștientizare, proiecte de restaurare sau politici de mediu, reprezintă un pas esențial în direcția asigurării unui mediu sănătos și echilibrat. Să ne asumăm împreună responsabilitatea de a proteja și conserva natura, astfel încât generațiile viitoare să se poată bucura de frumusețea și bogăția ecosistemului pârâului Peta, precum și de integritatea mediului înconjurător.

În final, angajamentul nostru colectiv de a promova un viitor sustenabil nu doar că va contribui la restabilirea echilibrului ecologic, dar va și întări legăturile comunității cu natura, inspirând o apreciere mai profundă pentru biodiversitate și resursele naturale. Fiecare dintre noi are un rol important de jucat în această misiune, iar prin acțiuni concrete și responsabilitate comună, putem asigura un viitor sănătos pentru toate formele de viață.

prof. VIOLETA JĂHĂLEANU,

CN Onisifor Ghibu Oradea

Sursă imagine generic: fototeca personală Violeta Jăhăleanu