Cât de aproape au fost romanii de motoarele cu aburi, fabricile și industria grea a Revoluției Industriale? Revoluția Industrială a transformat forța de muncă, de la una manuală la una mecanică, iar aceasta ne-a modelat existența încă din faza sa embrionată, făcând posibile toate inovațiile pe care se bazează viața modernă.

În acest eseu vom analiza factorii care au facilitat Revoluția Industrială, urmând să vedem dacă Imperiul Roman din anii 100-200 d.Hr. ar fi atins aceste descoperiri, dacă nu ar fi căzut, în 476 d.Hr.

Greșeala comună pe care oamenii o fac când abordează subiecte de genul este asumarea unui progres liniar. Progresul nu este inevitabil și este influențat în proporții majore de factorul uman – spre exemplu, mintea genială a lui Albert Einstein sau a lui Isaac Newton poate că n-ar fi contribuit la domeniul științei în egală măsură, dacă se nășteau în 130 d.Hr.

Pentru ca Revoluția Industrială să se întâmple, a fost nevoie de o schimbare și în domeniul agriculturii. Istoricii plasează Revoluția Agricolă ca începând în sec. XVIII, prin privatizarea terenurilor și introducerea rotației culturilor, abandonarea plugului cu boi în favoarea celui cu cai, creșterea selectivă a animalelor și multe altele. Cu ajutorul acestora, s-a obținut o producție mai bogată și scăderea numărului de slujbe în domeniul agriculturii, lucru care a dus la un aflux de cetățeni în căutarea unor locuri de muncă, înspre orașe.

BOGDAN COITA, Biochimie, clasa a XI-a

AI generated image

Acest text constituie o parte dintr-un material realizat de BOGDAN COITA, care va intra în următorul număr din Paperless, aflat în pregătire. Găsiți AICI o arhivă a câtorva ediții precedente ale Paperless, periodic înregistrat la Biblioteca Națională a României (ISSN 2810 – 3025).