Pentru că părinţii elevilor mei sunt parte din procesul instructiv-educativ, cei care susţin activitatea didactică de la clasă, mereu am fost interesată în a găsi soluții cât mai eficiente în colaborarea școlii cu familiile elevilor mei, adaptându-le cu fiecare generație de elevi, deoarece fiecare a fost unică în felul său.

E un obiectiv deloc simplu, mai ales în ultima perioadă când părinţii se pare că sunt mai reticenți, mai ocupați, au concepţii diferite despre ceea ce e şcoala, precum şi principii de viaţă, valori şi aşteptări diferite din partea școlii.

Astfel, în acest sens, de-a lungul anilor, am avut parte de o paletă bogată de activităţi pe care le-am preluat, adaptat la specificul colectivului de părinţi şi elevi sau am chiar am creat, planificat şi iniţiat activităţi care să faciliteze colaborarea şcolii cu familia.

Dintre acestea, putem enumera câteva care consider că pot avea impact pozitiv în relaționarea școlii cu familia:

• Comunicarea cu părinții elevilor mei este o prioritate a mea zilnică: pe pagina de Facebook închisă a clasei postez fotografii cu momente de peste zi, creez albume pentru variate provocări (de weekend, de vacanță, peste săptămână, cu ocazia unui anume eveniment, etc), sugerez resurse utile ce pot fi accesate sau diverse activităţi educative interesante şi de folos organizate în comunitatea locală sau derulate la TV, iar pe grupul de WhatsUp al clasei le trimit mesaje informaționale
• Pentru că în școala online am buchisit în crearea unor newslettere /a fișe cu orare personalizate (folosind aplicația Canva), cu anunțuri despre ceea ce urmează să facem, întorși fizic la școală, am continuat acest obicei de a le posta pe grup în weekend, iar lunea dimineața să putem descoperi împreună curioși ce avem trecut în programul de fiecare zi, sperând la ceva nou, important, atractiv. Cunoașterea dinainte a obiectivelor urmărite de către elevi nu face decât să-i ancoreze direct în procesul de învățare. Este o altfel de captare a atenției care dă roade vizibile. Newsletter-ul unei săptămâni cuprindea de obicei: titlul lecțiilor la fiecare disciplină, câteva aspecte importante de care trebuia să ținem cont, noutățile săptămânii, evenimente naţionale, internaţionale, un citat sugestiv ce ne doream a fi motto-ul clasei, câteva elemente simbol care să ne atragă atenţia asupra principalelor subiecte /teme abordate, etc. Utilizând acest procedeu, mi-am format mie personal o autodisciplină în munca de la catedră, dar totodată şi elevilor mei care au preluat acest obicei în activitatea lor zilnică, precum am și păstrat o legătură permanentă cu părinții elevilor mei, aducându-le la cunoștință ce urmează să facem zi de zi. În acest sens am mai inițiat Jurnalul unei săptămâni de școală în care prezentam ce am reușit să facem, ce am realizat din ceea ce ne-am propus, care au fost obstacolele întâlnite, ce soluții avem, ce ne dorim pe mai departe și cum ne pot sprijini acasă părinții.
• Șezătorile organizate în școală cu părinții și bunicii, pentru pregătirea produselor spre vânzare la târgurile organizate în şcoală (Târgul de Crăciun, Târgul de mărţişoare) este o activitate de succes
• Participarea ca vânzători şi cumpărători la tradiţionalele târguri (de mărţişoare, de jucării, de carte, de Crăciun) organizate la nivelul şcolii la care ni s-au alăturat părinţi şi bunici implicaţi
• Serbările/carnavalurile/scenetele/atelierele comune cu părinții sunt activităţi la care părinţii şi bunicii au participat ca spectatori, dar au şi dat o mână de ajutor în pregătirea decorului, rolurilor sau chiar in momente interactive din timpul activităţii propriu-zise
• Lecțiile la care aceșția au asistat (pentru mămici şi bunici de 8 Martie, de recapitulare, la final de toamnă sau chiar predare pentru cei care au dorit să vină să vadă ce, cum şi cât se lucrează la clasă, dar și cum se descurcă propriul copil)
• Lecţiile / activităţile susținute de către părinți (prezentarea meseriei lor sau ce au dorit fiecare (de exemplu citirea unei poveşti, învăţarea unui colind, realizarea unei felicitări etc).
• Proiectele comune cu implicarea familiei (Bradul de Crăciun al familiei, Căsuţa mea de vis, Medii de viaţă, Sistemul Solar, Omul de zăpadă etc.); vizitele/ excursiile și taberele cu participarea acestora au fost activități de mare succes cu fiecare generație de elevi.
• Activităţile de voluntariat (SNAC,diverse asociaţii de Crăciun, de Paște, de început de an școlar etc.)
• Alte activități extrașcolare organizate cu și pentru părinți (de 8 Martie, de Ziua Familiei, de Ziua Tatălui, de Ziua Copilului, Ziua internaţională a clătitelor etc.)
• Abordarea şedinţelor cu părinţii s-a vrut a avea o altă structură; astfel, m-am străduit să creez un mediu cât mai familial, şi nu unul ostil, în care părinţii vin la şcoală, stau în bănci, ascultă aşa-zisele nemulţumiri ale profesorului şi pleacă apostrofaţi, ruşinaţi, nervoşi – astfel un ceai, o cafea, un măr, un biscuite, un joc de spargere a gheţii, de cunoaştere şi interrelaţionare a membrilor colectivului de părinţi, au fost momentele care au contribuit nu numai la o atmosferă destinsă, caldă, ci şi la coeziunea grupului, la atingerea scopului comun şi anume binele copilului
• Atunci când le dau un chestionar de completat ca feedback (la final de modul, an şcolar, Săptămâna Verde sau Şcoala Altfel) sau pentru a afla opţiunile lor legate de anumite situaţii sau probleme, de activitaţi viitoare planificate, întotdeauna le dau şi centralizarea răspunsurilor, concluziilor personale trase pe marginea celor exprimate de către aceştia.

Aceste exemple de activităţi le consider exemple de bune practici care se pot adapta nivelului de clasă dorit (preşcolar, primar, gimnazial, liceal), specificului grupului de copii şi părinţi ai clasei după necesităţi.

prof. MONICA DORINA TOADER,

Școala Gimnazială Avram Iancu, Oradea

Sursă imagini: fototeca personală Monica Toader