China implementează agresiv inteligența artificială (IA) în educație, transformând radical procesul de învățare încă din școala primară. Printr-un program național demarat în 2024, Ministerul Educației vizează integrarea completă a IA în sistemul de învățământ până în 2030. De la roboți care asistă profesorii la tehnologii avansate de monitorizare a atenției, elevii chinezi sunt supuși unui mediu educațional profund tehnologizat.
Această revoluție educațională suscită atât entuziasm, cât și îngrijorări serioase. Pe de o parte, susținătorii argumentează că IA îmbunătățește performanțele academice și pregătește elevii pentru viitorul digital. Pe de altă parte, criticii avertizează asupra efectelor psihologice și etice, comparând școala cu un laborator de testare a tehnologiilor de supraveghere.
Inovație sau control?
În mai multe școli din Chengdu și Beijing, roboți umanoizi asigură suport pentru profesori, răspunzând întrebărilor elevilor și monitorizând progresul lor. De asemenea, programarea IA a devenit materie obligatorie în unele școli primare, iar liceenii sunt încurajați să aplice tehnologiile AI în proiecte.
Însă una dintre cele mai controversate tehnologii introduse este monitorizarea undelor cerebrale prin benzi EEG purtate de elevi. Aceste dispozitive analizează în timp real nivelul de concentrare al copiilor și transmit datele profesorilor și părinților. În plus, unele școli au introdus uniforme inteligente cu cipuri de localizare și camere de recunoaștere facială în sălile de clasă.
Monitorizare și presiune psihologică
În orașul Hangzhou, elevii de școală primară poartă benzi EEG care detectează activitatea cerebrală și generează scoruri ale atenției. Profesorii primesc alerte instantanee dacă un elev își pierde concentrarea, iar părinții primesc rapoarte detaliate despre comportamentul copilului la școală.
„Dacă am un scor scăzut, părinții mă ceartă acasă,” spune un elev de 10 ani, citat într-un reportaj. „Uneori mă prefac atent doar pentru că știu că sunt monitorizat.”
Profesorii susțin că aceste dispozitive ajută la menținerea disciplinei în clasă și permit intervenții rapide în cazul elevilor dezinteresați. Totuși, experții ridică semne de întrebare asupra fiabilității datelor și impactului psihologic. „Nu avem dovezi clare că aceste tehnologii îmbunătățesc procesul de învățare pe termen lung,” afirmă un cercetător în neuroștiințe.
Unde se trasează limita?
Criticii compară aceste metode cu un sistem de supraveghere excesiv, în care copiii sunt tratați ca date, nu ca indivizi. „Este un model bazat pe conformism și frică,” spune un specialist în etica tehnologiei. „Elevii sunt forțați să pară atenți, dar nu neapărat să învețe.”
Pe lângă monitorizarea creierului, uniformele cu cipuri detectează prezența elevilor, iar camerele de recunoaștere facială identifică expresiile faciale și emoțiile. Unii părinți și elevi sunt îngrijorați că aceste măsuri le invadează intimitatea.
Va urma lumea acest model?
China își propune să devină lider mondial în educația bazată pe IA, iar acest model ar putea influența și alte sisteme educaționale. În timp ce unele țări testează utilizarea IA pentru personalizarea învățării, nicio națiune nu a implementat o supraveghere atât de extinsă asupra elevilor.
„Dacă aceste tehnologii se dovedesc eficiente, alte state ar putea urma exemplul Chinei,” avertizează un analist în politici educaționale. „Întrebarea este: care va fi costul pentru libertatea individuală?”
Revoluția IA în educația chineză redefinește învățarea, dar ridică dileme serioase. Pe măsură ce China accelerează digitalizarea școlilor, rămâne de văzut dacă acest model va deveni un standard global sau un avertisment despre pericolele tehnologiei în educație.
În opinia mea, IA în educația din China este la un nivel mult diferit față de realitatea din România. Cred că pe viitor se va implementa și în țara noastră IA în şcoli, dar va fi mult mai echilibrată, fără a controla elevii. Lipsa infrastructurii, lipsa pregătirii profesorilor în tehnologie și finanțarea insuficientă pot contribui la dificultatea implementării IA în școlile din România.
MARA CIUCIU,
clasa a XI-a, Filologie-Jurnalism

Imagine generic: screenshot YT