Organizația Salvați Copiii a analizat Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX) și constată faptul că acest raport oferă o radiografie amplă și onestă a sistemului educațional românesc, propunând direcții de reformă pentru învățământul preuniversitar.

Organizația salută aspectele pozitive și relevante, subliniate de-a lungul anilor de societatea civilă, dar, cu intenția de a sprijini demersul, esențial în contextul sociopolitic actual din România, semnalăm câteva dintre aspectele omise, formulând propriile recomandări, bazate pe experiența îndelungată în promovarea dreptului la educație de calitate pentru toți copiii.

Alimentație sănătoasă

Raportul QX nu face referire la programul de alimentație sănătoasă în școli Masă caldă pentru toți copiii. Acest program-pilot, inclus în Planul Național de implementare a Garanției pentru Copil și derulat în ultimii ani în anumite unități de învățământ, s-a dovedit benefic în combaterea abandonului și absenteismului, îmbunătățind frecvența școlară și concentrarea elevilor (mai ales a celor proveniți din medii defavorizate, pentru care pachetul alimentar zilnic nu este garantat).

În ce privește extinderea națională a programelor de tip Școală după școală, raportul oferă doar formulări generale despre modernizarea procesului de învățământ, fără detalii operaționale despre susținerea programelor after-school sau de recuperare a lacunelor. Menționarea că 25% din timpul fiecărei discipline trebuie utilizat pentru consolidare nu poate înlocui un program național coerent de educație remedială, în contextul în care un copil din doi este afectat de analfabetism funcțional. Salvați Copiii a implementat cu succes centre after-school în sute de comunități defavorizate, demonstrând că acestea reduc abandonul școlar și îmbunătățesc performanțele academice ale copiilor vulnerabili.

Transport școlar în zonele izolate

Propunerile de campusuri rurale și comasări de școli, măsuri necesare pentru anumite comunități, ar putea însă ridica probleme practice majore, în special din cauza nerezolvării transportului școlar gratuit pentru toți elevii, intrajudețean și interjudețean. Experiența Salvați Copiii în comunitățile rurale arată că distanța până la școală rămâne una dintre principalele cauze ale abandonului școlar timpuriu.

Digitalizare în mediul rural

Raportul nu abordează digitalizarea mediului rural, deși propune soluții de învățământ hibrid. Dotarea cu internet broadband, echipamente și dezvoltarea competențelor digitale ar trebui să fie o componentă explicită a strategiei. În programele de educație digitală, Salvați Copiii a constatat decalaje majore între urban și rural în ceea ce privește accesul la tehnologie și competențele digitale.

Creșe și grădinițe la sate

Salvați Copiii atrage atenția că orice plan de reformă rurală trebuie să includă clar extinderea rețelei de creșe și grădinițe la sat, angajarea de personal calificat care să beneficieze de stimulente de rămânere în comunitate și programe de încurajare a participării la învățământul preșcolar și primar.

Implementarea grupurilor de acțiune anti-bullying conform legislației existente. Termenul bullying nu apare deloc în Raportul QX, singura referință fiind mecanismul de sesizare anonimă a violenței. Este necesară reactivarea grupurilor de acțiune anti-bullying prevăzute în normele metodologice din 2020, înlocuite în prezent de structuri birocratice, sub forma comisiilor, conform noii legislații, care s-au dovedit și în trecut ineficiente. Salvați Copiii a contribuit direct la elaborarea legislației anti-bullying și a format mii de cadre didactice în prevenirea și gestionarea violenței dintre elevi.

Educație pentru sănătate

Introducerea în curriculum a educației pentru sănătate, incluzând educația sexuală. Deși raportul menționează introducerea disciplinelor „Stil de viață sănătos” și „Autoreglare psihologică”, educația sexuală nu apare deloc menționată. România are rate ridicate de sarcini la minore – studiul Salvați Copiii din 2024 (mai jos) arată că 65% dintre mamele minore abandonaseră școala înainte de sarcină.

Creșterea numărului de consilieri școlari la maximum 500 elevi per consilier. Raportul recunoaște subfinanțarea consilierii școlare, dar nu propune ținte clare pentru îmbunătățirea raportului elevi/consilier. Studiul nostru privind copiii cu părinți plecați la muncă în alte state arată nevoi acute de consiliere – consumul de alcool este de cinci ori mai ridicat, iar conflictele cu colegii de șase ori mai frecvente la această categorie. Este necesară alocarea urgentă de fonduri pentru atingerea unui raport de maximum 500:1, deși normative acceptate la nivel internațional sunt de 250 de elevi la un consilier școlar.

Servicii de sănătate mintală

Deși raportul menționează importanța asistenței psihopedagogice, nu propune integrarea serviciilor specializate de sănătate mintală. Fiecare școală sau grup de școli ar trebui să aibă fie colaborări stabile cu psihologi clinicieni care să preia cazurile complexe, fie propriii psihologi care să completeze munca consilierilor școlari, aceștia din urmă neavând, conform legii, atribuții de consiliere psihologică ori psihoterapie. Conform practicilor internaționale, școlile dispun de un psiholog școlar la 500 de elevi.

Reprezentarea reală a elevilor

Raportul atinge superficial feedback-ul elevilor, fără propuneri concrete privind participarea lor la evaluarea calității educației. Cadrul normativ actual prevede participare doar simbolică, un elev major pe locul unui părinte în consiliul de administrație.

Depolitizare în educație

Deși raportul identifică politizarea drept factor transversal negativ, soluțiile propuse mențin sistemul de numire politică a inspectorilor școlari generali și adjuncți. Aceasta contrazice diagnosticul inițial despre necesitatea ca „politicul să se oprească la poarta școlii”.

Finanțarea educației necesită ținte concrete și asumare multianuală. Deși raportul recunoaște subfinanțarea cronică, nu prezintă ținte financiare concrete, etape bugetare sau procente din
PIB care să fie alocate educației preuniversitare în anii următori. În timp ce pentru cercetare se menționează clar intenția de a crește finanțarea până la minimum 1% din PIB, pentru învățământul preuniversitar lipsesc cifre similare. Salvați Copiii a demonstrat prin studiul privind costurile educației că, în fiecare an, cheltuielile pentru un copil pe care trebuie să le suporte părinții au crescut cu 44% între 2021-2025, iar povara meditațiilor a devenit al doilea cost ascuns al educației, simptom al calității insuficiente oferite la clasă.

Finanțare diferențiată per elev

Raportul QX recunoaște disparitățile, dar nu propune alocări bugetare diferențiate pentru școlile din mediul rural sau cu mulți elevi dezavantajați. Este necesară finanțarea suplimentară per elev pentru compensarea dezavantajelor socio-economice.

Infrastructură școlară și monitorizare națională

Raportul evidențiază starea precară a clădirilor și condițiile improprii din școli, dar nu include soluții bugetare. Salvați Copiii recomandă stabilirea unor obiective cuantificate și desemnarea unui rol strategic al Ministerului pentru coordonarea finanțării acestor investiții.

Educație remedială

Se recunoaște faptul că analfabetismul funcțional este o vulnerabilitate majoră, dar nu se propune
un plan național de intervenție. Studiul Salcvați Copiii cu cadrele didactice arată că 47% consideră procedura pentru educație remedială „excesiv de birocratică”. Este necesară simplificarea procedurilor și alocarea de resurse dedicate pentru recuperarea pierderilor de învățare.

Parteneriat cu societatea civilă

Raportul QX nu face referire la contribuția organizațiilor neguvernamentale în domeniul educației, deși acestea suplinesc adesea lipsurile sistemului. Salvați Copiii derulează programe educaționale de care au beneficiat sute de mii de copii, de la „A Doua Șansă” la integrarea copiilor refugiați. Ignorarea potențialului parteneriatului dintre stat și ONG-uri sugerează o viziune incompletă asupra implementării
reformelor.

Suport psiho-emoțional

Dezvoltarea competențelor de comunicare cu elevii, de răspuns în acord cu nevoile și drepturile elevilor în ceea ce privește dificultățile întâmpinate la oră și inclusiv de prim-ajutor psihologic în interacțiunea cu copiii care necesită sprijin emoțional trebuie să constituie un obiectiv permanent în formarea cadrelor didactice.

Alte informații: persoană de contact George Roman, Director Advocacy, tel. 0722 605 904, e-mail george.roman@salvaticopiii.ro

Sursă imagine: fototeca Salvați Copiii