Pe 8 Martie 2024, când întreaga lume își îndreaptă privirea către femeie – în toate rolurile ei esențiale – într-o sală de clasă din județul Bihor a avut loc o întâlnire rară, delicată și profundă. A fost o sărbătoare a feminității și a iubirii necondiționate, trăită în mod creativ prin activitatea De mână cu mama… până la stele!, desfășurată la clasa a IV-a A, Școala Gimnazială Ioan Slavici din Oradea.

Evenimentul s-a derulat în cadrul Proiectului Educațional Județean „Fii curajos, vorbește!”, fiind coordonat de prof. Luca Cristița și de subsemnata, prof. itinerant Toth Amelia, două cadre didactice care au intuit că arta este un limbaj prin care copiii pot spune cele mai adânci adevăruri. Iar mamele… le pot auzi dincolo de cuvinte.

O scară simbolică spre vise înalte

Fiecare echipă – un copil și mama sa – a avut misiunea de a crea un tablou unic: o scară confecționată din bețișoare de frigărui, lipită pe fundalul unui univers pictat cu străluciri stelare, albăstrui adânci și stropi de magie. Scara era mai mult decât un element decorativ: reprezenta drumul copilului către idealurile lui, susținut de mâna sigură a mamei. Într-o lume în care ritmul alert al vieții răpește din timpul dedicat relației părinte-copil, această activitate a fost o pauză de respirație. Un moment în care mamele și copiii lor au stat față în față, s-au privit, au râs, au pictat, s-au ajutat. Fără telefoane, fără griji – doar prezență,
culoare și tandrețe.

Arta ca pod între generații

Activitatea a pus în valoare nu doar creativitatea, ci și curajul de a exprima emoții, idei, visuri. Iar aceasta este una dintre misiunile proiectului Fii curajos, vorbește!: să creeze contexte în care copiii să învețe că vocea lor contează. Iar în această zi specială, au învățat că cea mai bună rampă de lansare este iubirea mamei.

Și pentru că o sărbătoare nu e completă fără un strop de dulce, la finalul activității mămicile au adus prăjituri făcute acasă, pe care le-au împărțit cu ceilalți într-un moment de comuniune simplă și sinceră. A fost… O masă cu gust de copilărie, de grijă și de „acasă”.

Mamele au plecat cu inimile pline, copiii cu ochii sclipind!

Acasă, pe pereți, scările spre stele au rămas mărturii vii ale unei zile speciale. Dar adevărata amintire a fost purtată în inimă de fiecare participant: sentimentul că, atunci când mergem de mână cu mama, nimic nu este imposibil.

Acest gen de activități nu doar celebrează o zi din calendar. Ele construiesc punți afective solide, cultivă recunoștința, întăresc încrederea și creează acele amintiri care, peste ani, vor deveni repere de lumină în sufletul unui adolescent sau adult.

De 8 Martie, la clasa a IV-a A, s-a urcat puțin mai sus, nu pe scenă, nu în ierarhii, ci înspre stele – acolo unde ajung doar visurile împărtășite și iubirile adevărate.

prof. itinerant TOTH AMELIA,

Școala Gimnazială Ioan Slavici / CSEI Orizont, Oradea

Sursă imagini: fototeca Toth Amelia