La finalul acestui an școlar, am realizat o analiză a parcursului educațional împreună cu elevii mei, o călătorie marcată de descoperiri, provocări și realizări remarcabile. Este momentul să reflectăm asupra metodelor aplicate, rezultatelor obținute și lecțiilor învățate, pentru a înțelege mai bine ce a funcționat și unde putem îmbunătăți experiența educațională.

Realizări și puncte forte ale parcursului educațional

Cel mai elocvent indicator al succesului acestui an îl reprezintă rezultatele excepționale ale elevilor: 18 copii au obținut calificativul Foarte bine la toate disciplinele, trei elevi au primit Bine la Comunicare în Limba Română și Matematică și Explorarea Mediului, iar un singur elev a obținut Suficient la aceste materii fundamentale. Aceste cifre demonstrează că majoritatea covârșitoare a clasei a reușit să atingă obiectivele curriculare stabilite, confirmând eficiența strategiilor pedagogice implementate.

Succesul nu s-a bazat doar pe rezultate, ci pe o abordare holistică a educației. Obiectivele planificate au fost realizate integral prin organizarea unei activități didactice eficiente și bine structurate. Fundamentul acestei reușite a fost predarea prin joc, o metodă care a transformat procesul educațional într-o experiență atractivă și adaptată perfect vârstei copiilor. Această abordare ludică a sporit considerabil motivația și implicarea elevilor, făcând din învățare o plăcere mai degrabă decât o obligație.

Diversitatea activităților a constituit un alt pilon al succesului. Programul a inclus atât activități școlare, cât și extrașcolare atractive, utile și variate, care au susținut dezvoltarea integrală a copiilor. Pentru a favoriza socializarea activă, am implementat un sistem de schimbare lunară a locurilor în bănci, strategie care s-a dovedit extrem de eficientă în dezvoltarea relațiilor colegiale și consolidarea coeziunii colectivului de clasă.

Comunicarea școală – familie a fost menținută la un nivel constant și transparent, prin mesaje zilnice, postări pe Facebook, chestionare și activități comune, asigurând o implicare activă a părinților în procesul educativ. Grupul închis de Facebook s-a transformat într-o platformă eficientă de comunicare și partajare de resurse educative, iar inițiativele de continuitate în vacanță, precum albumul de vacanță, au menținut conexiunea și comunicarea chiar și în timpul liber.

Rutinele zilnice au fost implementate cu grijă specială: Întâlnirea de dimineață, momentele de energizare, relaxare și reflecție au sprijinit echilibrul emoțional al copiilor. Diversitatea metodologică a inclus brainstorming, Poza grăitoare, Ghici cine sunt, muncă în echipă, activități independente și frontale, creând un cadru didactic echilibrat și stimulant.

Monitorizarea comportamentului în clasă și în pauze s-a realizat prin metode inovatoare, relevante pentru vârsta copiilor, iar relația mea cu elevii s-a caracterizat prin apropierea autentică, materializată prin activități de autocunoaștere și dezvoltare emoțională, reușind să mă conectez în mod personal cu fiecare copil.

Elevii s-au dovedit receptivi și implicați, formând o clasă motivată, deschisă către învățare și comunicare. Atmosfera de încredere și comunicare deschisă, creată prin momentele de feedback și reflecție zilnică și activitățile de conectare emoțională, a generat un climat sigur pentru exprimarea sinceră, încurajând autoreglarea și gândirea critică.

Din punct de vedere al competențelor fundamentale, copiii au dezvoltat abilități solide de citire, scriere și calcul matematic: recunosc literele, citesc cuvinte, propoziții și texte scurte și simple, scriu după copiere, transcriere și dictare, și realizează adunări și scăderi oral și scris, fără trecere și cu trecere peste ordin în concentrul 0-100. Curiozitatea crescută se manifestă prin dorința elevilor de a învăța, de a pune întrebări și de a fi implicați activ în clasă.

Învățarea prin joc a rămas centrală în organizarea activității de predare, învățare și evaluare, fiind organizată într-o manieră ludică specifică vârstei, sporind implicarea, motivația și plăcerea de a învăța. Am oferit suport emoțional și individual, cultivând relații de încredere cu fiecare elev și oferind sprijin personalizat, iar feedback-ul constant prin momentele de reflecție zilnică a consolidat responsabilitatea elevilor față de propria învățare.

Provocări și aspecte de îmbunătățit

Totuși, parcursul nu a fost lipsit de provocări. Am observat că elevii au ritmuri de lucru diferite, iar cei care au obținut Bine sau Suficient la Comunicare în Limba Română și Matematică și Explorarea Mediului au nevoie de sprijin suplimentar pentru dezvoltarea exprimării și înțelegerii, și nu doar ei.

Complexitatea crescută a unor sarcini s-a dovedit o provocare semnificativă. Solicitarea exprimării opiniilor și a argumentării, deși importantă pentru dezvoltarea gândirii critice, poate fi dificilă pentru unii copii la această vârstă, necesitând exersare continuă și adaptare individualizată.

O preocupare legitimă o reprezintă dependența de contextul ludic. Copiii pot întâmpina dificultăți în adaptarea la forme mai rigide de învățare în clasele următoare, dacă nu se face treptat tranziția sau nu se păstrează măcar anumite elemente de joc în abordarea educațională.

Din perspectiva mea profesională, metodele inovative și bazate pe joc implică un efort crescut în căutarea, selectarea, adaptarea, crearea și pregătirea activităților, necesitând o pregătire intensivă constantă. Volumul mare de informații și cerințe a făcut ca, uneori, sarcinile să fie percepute ca solicitante pentru ritmul de lucru al elevilor.

O provocare majoră a fost susținerea elevilor de către familie. Temele, proiectele sau provocările nu au fost realizate constant de toți copiii. Deși au fost sugerate linkuri și instrumente utile, o parte dintre părinți și elevi nu le-au utilizat. Unii părinți nu au oferit răspunsuri clare sau au tratat cu o anumită indiferență activitățile comune și solicitările din partea școlii, manifestând lipsa de responsabilitate sau seriozitate în realizarea unor teme sau sarcini comune.

Oportunități de dezvoltare viitoare

Privind către viitor, văd numeroase oportunități de îmbunătățire și extindere a practicilor educaționale de succes. Integrarea învățării prin joc în toate ariile curriculare oferă posibilitatea de extindere a acestei abordări în lectură, matematică și științe, amplificând impactul pozitiv asupra învățării.

Formarea unei culturi a dialogului reprezintă o oportunitate valoroasă pe termen lung: elevii învață să își asculte colegii, să formuleze opinii și să dezbată în mod constructiv, dezvoltând competențe esențiale pentru viață.

Proiectele comune cu părinții ar putea încuraja exprimarea liberă și acasă, consolidând abilitățile dezvoltate la școală. Folosirea eficientă a resurselor online, prin linkuri și aplicații educative bine alese, poate stimula învățarea individualizată și adaptată nevoilor fiecărui copil.

Dezvoltarea inteligenței emoționale prin continuarea activităților de gestionare emoțională și reflecție rămâne o prioritate, alături de implementarea proiectelor interdisciplinare care să favorizeze gândirea integrată prin legătura între materii prin teme comune.

Promovarea leadershipului în rândul elevilor prin atribuirea de responsabilități (lideri de grup sau echipă, elevi de serviciu, Ajutorul zilei) poate dezvolta autonomia și responsabilitatea personală. Diversificarea resurselor și sarcinilor prin oferirea unor variante adaptate pe niveluri de dificultate poate crește implicarea tuturor elevilor, indiferent de nivelul lor actual.

Proiectele comune școală-familie, care să implice direct părinții, pot ajuta la înțelegerea mai bună a nevoilor copilului. Stimularea exprimării personale prin continuarea strategiilor care formează gândirea critică și exprimarea liberă (“găsește soluția”, “spune-ți părerea”, “convinge colegii tăi”, “îmi place/nu-mi place… pentru că…”, “aș vrea să fiu… fiindcă…”) rămâne esențială.

Feedback-ul constructiv din partea familiei prin crearea unui cadru de discuții periodice și structurate între învățător și părinți poate îmbunătăți colaborarea. Îmbunătățirea motivației prin recunoaștere publică, aprecierea constantă a efortului și progresului (nu doar a rezultatelor) poate crește și mai mult implicarea elevilor.

Elemente de gestionat

Totuși, există și amenințări care trebuie luate în considerare pentru menținerea și dezvoltarea succeselor obținute. Lipsa de implicare sau seriozitate din partea unor părinți poate afecta progresul elevului și colaborarea școală – familie, creând dezechilibre în dezvoltarea copiilor.

Tensiunile din cauza sarcinilor nerealizate pot duce la descurajarea copiilor și la dezechilibre în colectiv, afectând dinamica pozitivă a clasei. Neutilizarea resurselor digitale, fără sprijin din partea familiei, lasă potențialul materialelor oferite nevalorificat.

Dezvoltarea inegală a copiilor, fără o implicare uniformă din partea tuturor părinților, crește riscul de apariție a discrepanțelor, iar elevii pot deveni frustrați sau descurajați când nu reușesc să finalizeze cerințele, afectându-le motivația pentru învățare.

Nu în ultimul rând, epuizarea resursei umane reprezintă o amenințare reală: implicarea constantă a învățătorului în multiple direcții poate duce la suprasolicitare, mai ales fără sprijin real din partea părinților sau instituției.

Acest an școlar a demonstrat puterea transformatoare a unei abordări educaționale centrate pe copil, bazată pe joc, empatie și comunicare autentică. Rezultatele excepționale ale elevilor nu sunt doar cifre într-un catalog, ci reflectarea unei experiențe educaționale profund umane și eficiente. Deși provocările există și amenințările sunt reale, oportunitățile de dezvoltare și îmbunătățire ne oferă o direcție clară pentru viitor.

Lecția principală a acestui an este că educația de calitate se construiește prin echilibrul dintre rigoarea academică și căldura umană, dintre obiectivele curriculare și nevoile emoționale ale copiilor, dintre inovația pedagogică și tradițiile valoroase ale educației. În centrul acestui echilibru se află copilul – cu curiozitatea, entuziasmul și potențialul său unic de dezvoltare.

prof. MONICA TOADER,

Școala Gimnazială Avram Iancu, Oradea

Sursă imagini: fototeca personală Monica Toader