Acest studiu analizează importanța crucială a practicării sportului pentru elevii din clasa a IV-a, explorând beneficiile fizice, psihice, sociale și cognitive ale activității fizice regulate în această etapă formativă. Prin analiza literaturii de specialitate românești și internaționale, se demonstrează că sportul nu doar îmbunătățește sănătatea fizică a copiilor, ci contribuie semnificativ la dezvoltarea abilităților sociale, a disciplinei personale și a performanțelor academice. Studiul evidențiază faptul că vârsta de 9-10 ani reprezintă o perioadă optimă pentru formarea obiceiurilor sportive durabile, având impact pozitiv asupra întregii dezvoltări a personalității copilului.

Introducere

Clasa a IV-a marchează o etapă crucială în dezvoltarea copiilor, fiind perioada în care aceștia au vârste cuprinse între 9 și 10 ani. În această fază de dezvoltare, copiii trec prin transformări importante atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, social și cognitiv. Organizația Mondială a Sănătății (OMS, 2020) recomandă ca toți copiii cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani să practice cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată până la intensă în fiecare zi.

În contextul sistemului educațional românesc, educația fizică și sportul ocupă un loc special în curriculumul școlar, fiind recunoscute ca discipline fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă a personalității elevului. Ministerul Educației din România (2017) subliniază în documentele curriculare importanța formării competențelor motrice de bază și a cultivării gustului pentru mișcare și sport încă din ciclul primar.

Beneficiile fizice ale practicării sportului

Dezvoltarea sistemului cardiovascular

Practicarea regulată a sportului îmbunătățește capacitatea cardiacă și circulația sanguină, reducând riscul bolilor cardiovasculare în viitor. Studiile arată că copiii activi fizic au o frecvență cardiacă de repaus mai mică și o capacitate aerobă superioară.

Întărirea sistemului musculo-scheletic

Activitățile sportive contribuie la dezvoltarea masei musculare, întărirea oaselor și îmbunătățirea flexibilității. La vârsta de 9-10 ani, oasele sunt în plină creștere și exercițiile fizice stimulează depunerea de calciu.

Dezvoltarea coordinării și echilibrului

Sporturile diverse îmbunătățesc coordinarea motorie, echilibrul și agilitatea copiilor, abilități esențiale pentru activitățile zilnice și pentru prevenirea accidentărilor.

Cercetările efectuate de Popescu și colaboratorii (2019) la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București demonstrează că copiii care practică sport regulat prezintă o creștere în greutate și înălțime mai armonioasă comparativ cu cei sedentari. De asemenea, studiul longitudinal realizat de Institutul Național de Sănătate Publică (2021) pe un eșantion de 2.500 de copii din învățământul primar arată că incidența obezității este cu 40% mai mică la copiii care practică sport regulat.

Impactul psihologic și emoțional

Dimensiunea psihologică a practicării sportului este la fel de importantă ca cea fizică. Conform cercetărilor lui Mihăilescu și Georgescu (2020), copiii din clasa a IV-a care practică sport regulat prezintă niveluri mai scăzute de anxietate și stres comparativ cu colegii lor sedentari. Activitatea fizică stimulează producția de endorfine, cunoscute drept “hormonii fericirii”, care contribuie la o stare generală de bine și optimism.

Creșterea stimei de sine

Reușitele în sport, chiar și cele mici, contribuie la dezvoltarea încrederii în propriile forțe și la formarea unei imagini pozitive despre sine.

Dezvoltarea rezilienței

Învățarea să facă față eșecurilor și să persevereze în fața dificultăților sunt lecții valoroase pe care sportul le oferă copiilor.

Gestionarea emoțiilor

Sportul învață copiii să își controleze emoțiile, să gestioneze frustrarea și să canalizeze energia în mod constructiv.

Dezvoltarea abilităților sociale

Sportul de echipă joacă un rol fundamental în dezvoltarea competențelor sociale ale copiilor. Vasile și Popescu (2018) evidențiază în studiul lor că elevii din clasa a IV-a care participă la activități sportive de grup dezvoltă mai rapid abilități de comunicare, cooperare și leadership comparativ cu cei care nu practică sport.

Prin sporturile de echipă, copiii învață să colaboreze pentru atingerea unui obiectiv comun, să respecte regulile și să accepte deciziile arbitrilor sau ale antrenorilor. Aceste experiențe sunt fundamentale pentru dezvoltarea competențelor civice și a capacității de integrare socială.

Cooperarea

Învățarea lucrului în echipă și sprijinirea coechipierilor pentru succesul comun

Respectul

Respectarea adversarilor, coechipierilor, antrenorilor și a regulilor de joc

Leadership-ul

Dezvoltarea capacității de a conduce și de a lua inițiative în situații de grup

Comunicarea

Îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și non-verbală în contexte competitive

Beneficiile cognitive și academice

Unul dintre aspectele cel mai puțin cunoscute, dar extrem de importante ale practicării sportului îl constituie impactul pozitiv asupra performanțelor academice. Studiul realizat de Ionescu și Dumitrescu (2021) la Universitatea din București pe un eșantion de 800 de elevi din clasele III-V demonstrează o corelație pozitivă semnificativă între practicarea regulată a sportului și rezultatele la testările naționale.

Îmbunătățirea funcțiilor executive

Sportul dezvoltă capacitatea de planificare, luare a deciziilor rapide și control inhibitoriu, abilități esențiale pentru succesul academic.

Creșterea capacității de concentrare

Antrenamentele regulate îmbunătățesc atenția susținută și capacitatea de focalizare, beneficii direct transferabile în sala de clasă.

Stimularea memoriei

Activitatea fizică promovează neurogeneza și îmbunătățește memoria de lucru și cea pe termen lung.

Concluzii

Evidențele științifice demonstrează în mod categoric că practicarea sportului în clasa a IV-a nu este doar benefică, ci esențială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Beneficiile se extind mult dincolo de aspectul fizic, influențând pozitiv dezvoltarea psihologică, socială și cognitivă. Este responsabilitatea comună a familiei, școlii și societății să creeze condițiile optime pentru ca toți copiii să aibă acces la activități sportive de calitate. Investiția în sportul școlar reprezintă, în fapt, o investiție în sănătatea și viitorul generațiilor următoare.

Bibliografie

Surse românești:

• Ionescu, M. & Dumitrescu, A. (2021). Impactul activității fizice asupra performanțelor academice la elevii din ciclul primar. Editura Universității din București.
• Institutul Național de Sănătate Publică (2021). Raport privind starea de sănătate a copiilor din învățământul primar. Editura INSP.
• Mihăilescu, C. & Georgescu, R. (2020). “Beneficiile psihologice ale sportului la copii”. Revista Română de Psihologie Aplicată, 22(1), 45-62.
• Ministerul Educației din România (2017). Curricula națională pentru învățământul primar – Educație fizică. Editura Didactică și Pedagogică.
• Popescu, L., Stanciu, M. & Radu, P. (2019). “Efectele exercițiului fizic asupra dezvoltării somatice la copii”. Medicina Sportivă, 15(3), 234-248.
• Vasile, T. & Popescu, D. (2018). Educația fizică și dezvoltarea socială a copilului. Editura Sport și Turism.

Surse internaționale:

• World Health Organization (2020). Physical activity guidelines for children and adolescents. WHO Press, Geneva.
• American Academy of Pediatrics (2019). “The importance of physical activity in child development”. Pediatrics, 144(2), e20191897.
• Bailey, R., Hillman, C., Arent, S., & Petitpas, A. (2018). “Physical activity: An underestimated investment in human capital?”. Journal of Physical Activity and Health, 10(3), 289-308.
• Donnelly, J. E., Hillman, C. H., Castelli, D., Etnier, J. L., Lee, S., Tomporowski, P., … & Szabo-Reed, A. N. (2016). “Physical activity, fitness, cognitive function, and academic achievement in children: A systematic review”. Medicine & Science in Sports & Exercise, 48(6), 1197-1222.
• Eime, R. M., Young, J. A., Harvey, J. T., Charity, M. J., & Payne, W. R. (2013). “A systematic review of the psychological and social benefits of participation in sport for children and adolescents”. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 10(1), 98-135.

prof. dr. EMIL BONDAR,

Școala Gimnazială Oltea Doamna Oradea

AI generated images