ABSTRACT

Dezvoltarea deprinderilor motrice la vârsta școlară  mică reprezintă o componentă esențială a educației armonioase a copilului. În primii ani de școală, elevii își construiesc fundația pentru toate abilitățile fizice viitoare, iar calitatea acestor deprinderi influențează profund nu doar sănătatea fizică, ci și dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională. Acest articol explorează importanța crucială a deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative, susținut de perspective naționale și internaționale din literatura de specialitate.

CUVINTE-CHEIE 

deprinderi motrice de baza, clasa I, utilitar-aplicative

Definirea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative

Înțelegerea conceptului de deprindere motrică este fundamentală pentru orice cadru didactic care lucrează cu elevii din ciclul primar. Adrian Dragnea, una dintre cele mai importante autorități în domeniul educației fizice din România, definește deprinderea ca ”capacitatea de a aplica informațiile cu ușurință , rapid, operativ și cu randament sporit, respectând corectitudinea și iscusința” (Dragnea, 2006). Această definiție subliniază caracterul practic și eficientă al deprinderilor bine formate.

Din perspectiva  neuromotrică, deprinderile motrice sunt „componente automatizate ale activității voluntare, bazate pe legături multiple din zonele corticale, elaborate și consolidate prin exerciții” (Filip Cosmin, 2015). Această dimensiune științifică ne arată că deprinderea nu este doar o mișcare repetată mecanic, ci rezultatul unor procese complexe de învățare care implică sistemul nervos central.

Procesul de automatizare a mișcărilor permite copilului să execute acțiuni motorii fără a le gândi conștient, eliberând astfel resurse cognitive pentru alte sarcini mai complexe. De exemplu, un copil care și-a automatizat mișcările de mers și alergare poate să se concentreze pe strategia unui joc colectiv, nu pe coordonarea pașilor.

Deprinderile motrice de bază Includ mișcările fundamentale precum mersul, alergarea, săritura, aruncarea și prinderea – elemente esențiale pentru orice activitate fizică.

Deprinderi utilitar-aplicative reprezintă aplicarea practică a deprinderilor de bază în situații concrete din viața cotidian și în activități sportive specifice.

Rolul deprinderilor motrice în dezvoltarea copilului 

Motricitatea ocupă un loc central în procesul de dezvoltare a copilului, fiind mult mai mult decât simplă capacitate de mișcare. Cercetătorul francez J. Didier subliniază că motricitatea asigură „relațiile cu ambianța materială și socială” și este esențială pentru adaptarea la cerințele vieții (Didier, 1994). Această perspectivă  holistică ne arată că, prin mișcare, copilul nu doar că își dezvoltă corpul, dar învăță să interacționeze cu lumea înconjurătoare și cu ceilalți.

Dezvoltare cognitivă

Activitățile motrice stimulează conexiunile neuronale, îmbunătățind memoria, atenția și capacitatea de rezolvare a problemelor.

Echilibru emoțional

Activitatea fizică reduce stresul, crește stima de sine și dezvoltă reziliența emoțională a copiilor.

Cercetări recente confirmă această viziune integrată. Ionescu (2023) arată că dezvoltarea motrică influențează nu doar sănătatea fizică, ci și capacitățile cognitive, sociale și emoționale ale copilului. Acest efect multiplu face din educația motrică un element indispensabil al curriculumului școlar din ciclul primar.

„Jocurile de mișcare contribuie la dezvoltarea armonioasă a organismului și la formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative” (TTimeaACS, 2023). Această afirmație subliniază importanța metodelor ludice în procesul educațional. Jocul nu este doar o metodă de predare, ci este însuși contextul natural în care copilul învață cel mai eficient. Prin joc, învățarea devine plăcută, motivantă și profund ancorată în experiența personală a copilului.

Citate naționale despre importanța deprinderilor motrice la clasele I 

Literatura de specialitate rоmânească оferă о perspectivă bоgată și fundamentată științific asupra impоrtanței deprinderilоr mоtrice în periоada șcоlară mică. Specialiștii rоmâni au cоntribuit semnificativ la înțelegerea acestui dоmeniu, оferind cadre teоretice și practice pentru prоfesоrii de educație fizică.

Adrian Dragnea et al., 2006: „Educația fizică și sportul contribuie la dezvoltarea caracterului și personalității prin deprinderi motrice”.

Această perspectivă subliniază dimensiunea fоrmativă a educației fizice, depășind simpla pregătire fizică și vizând dezvоltarea integrală a persоnalității elevului.

TTimeaACS, 2023: „Copiii care nu au posibilitatea de a se juca și exersa deprinderile motrice rămân nedezvoltați din punct de vedere al personalității”.

Un avertisment impоrtant despre cоnsecințele neglijării educației mоtrice în periоada cоpilăriei, cu implicări pe termen lung.

Aceste cоntribuții ale specialiștilоr rоmâni demоnstreazăcă există о cоnștiință clară în mediul academic autоhtоn despre valоarea educației mоtrice. Dragnea și cоlabоratоrii săi au dezvоltat un cadru teоretic cоmprehensiv care integrează educația fizică în sistemul mai larg al educației pentru fоrmarea persоnalității. Lucrarea lоr din 2006, Educația fizică și spоrt – teоrie și didactic, rămâne о referință  fundamentală pentru fоrmarea cadrelоr didactice din Rоmânia.

Filip Cоsmin aduce în discuție dimensiunea practică, cоncentrându-se pe metоdele cоncrete de cоnsоlidare a deprinderilоr mоtrice la clasa I. Abоrdarea sa pune accent pe jоcuri și ștafete, metоde care cоmbin eficiența pedagоgică cu plăcerea cоpilului de a se mișca și de a interacțiоna cu cоlegii.

Perspectiva cоntempоrană prezentată de TTimeaACS (2023) atrage atenția asupra unui aspect crucial: lipsa de оpоrtunități pentru dezvоltarea mоtrică pоate avea cоnsecințe grave asupra dezvоltării integrale a cоpilului. În cоntextul actual, când cоpiii petrec din ce în ce mai mult timp în fața ecranelоr, acest avertisment devine deоsebit de relevant.

Perspective internaționale privind deprinderile motrice de bază

Comunitatea științifică internațională abordează subiectul deprinderilor motrice cu o rigoare metodologică impresionantă, oferind date empirice și cadre teoretice care completează și validează observațiile specialiștilor români. Cercetările europene și mondiale demonstrează că preocuparea pentru dezvoltarea motrică a copiilor este universală și fundamentată pe dovezi științifice solide.

Competențe motrice de baza GBMC3: Basic motor competencies (BMC) sunt esențiale pentru dezvoltarea sănătoase și participarea activă în activități fizice și sportive. (Šiška et al., 2024)

Dezvoltare holistică: „Nivelul deprinderilor motrice influențează nu doar dezvoltarea fizică , ci și aspectele cognitive și sociale ale copilului” (European Commission/EACEA/Eurydice, 2013)

Evaluare și adaptare: „Evaluarea competențelor motrice de bază ajută la identificarea întârzierilor și la adaptarea curriculumului școlar” (Šiška et al., 2024)

Studiul realizat de Šiška și colaboratorii săi în 2024, publicat în prestigioasa revistă Frontiers in Pediatrics, aduce date actualizate despre competențele motrice de bază la copiii din ciclul primar. Cercetarea slovacă , desfășurată pe un eșantion reprezentativ de elevi din clasele a III-a și a IV-a, oferă instrumente de evaluare validate științific și norme de referință pentru profesioniștii din educație.

Perspectiva Comisiei Europene, exprimată în documentul din 2013 privind competențele cheie în educația fizică , plasează deprinderile motrice în contextul mai larg al competențelor necesare pentru viață în secolul XXI. Acest document strategic subliniază că educația fizică nu este un simplu accesoriu al curriculumului, ci o componentă esențială a formării cetățeanului european.

Ceea ce distinge abordarea internațională este accentul pus pe măsurare și evaluare obiectivă . Instrumentele standardizate de evaluare a competențelor motrice permit identificarea precoce a copiilor cu dificultăți și intervenția diferențiată . Această abordare bazată pe dovezi științifice oferă  un model pentru îmbunătățirea practicilor educaționale și din România.

Importanța deprinderilor motrice utilitar- aplicative în viața cotidiană a elevilor

Deprinderile motrice utilitar-aplicative reprezintă puntea dintre teoria educației fizice și practica vieții reale. Aceste deprinderi nu rămân  în sala de sport sau pe terenul de joacă , ci se transferă în nenumărate situații cotidiene, oferind copilului autonomie, siguranță și încredere în propriile capacități.

Mersul și deplasarea

Coordonarea corectă a mersului asigură siguranța copilului în trafic, pe scări și pe terenuri neuniforme, prevenind accidentele și dezvoltând independentă.

Alergarea și viteza

Capacitatea de a alerga eficient este folosit zilnic în jocuri, în situații care necesită rapiditate și în activități sportive diverse.

Săriturile și echilibrul

Săriturile dezvoltă forța picioarelor și echilibrul, abilității esențiale pentru evitarea obstacolelor și pentru practicarea multor sporturi.

Deprinderile precum mersul, alergarea, săriturile, prinderea și aruncarea sunt „utilizate în activități zilnice și sportive, facilitând autonomia și siguranța copilului” (TTimeaACS, 2023).

Această dimensiune practică a deprinderilor motrice este deseori subestimată . Un copil care și-a dezvoltat corect aceste capacități poate participa cu succes la jocurile cu colegii, poate explora mediul înconjurător în siguranță și poate face cu încredere situațiilor neașteptate. Aceste experiențe pozitive contribuie la dezvoltarea stimei de sine și a competenței sociale.

Dragnea (2006) subliniază că „consolidarea acestor deprinderi în clasele I pregătește elevii pentru cerințele școlare și sociale viitoare”. Această pregătire timpurie creează fundația pentru învățări mai complexe în clasele superioare și pentru participarea activă în activități fizice pe tot parcursul vieții.

Un aspect deosebit de valoros este că „deprinderile motrice utilitar-aplicative dezvoltă capacitatea de rezolvare rapid a situațiilor problemă și creativitatea” (TTimeaACS, 2023). Când un copil trebuie să găsească modalități de a depăși un obstacol sau de a coordona mișcările în contextul unui joc, el dezvoltă gândirea strategică și flexibilitatea cognitiv  – abilități transferabile în toate domeniile vieții.

Bibliografie selectivă

Dragnea, A., Teodorescu, S., Stănescu, M., Șerbănoiu, S., Tudor, V. (2006). Educație fizică și sport – teorie și didactică . București: Editura FEST.

Filip, C. (2015). Jocuri și ștafete pentru consolidarea deprinderilor motrice de bază la clasa I. Academia.edu.

Ionescu, E. (2023). Motricitatea la copii – de ce este important și cum poate fi stimulat . BabyMatters.ro. –

TTimeaACS (2023). Jocuri de mișcare și deprinderi motrice. SlideShare.

Šiška, =., Mačura, P., Hubinfik, A., Krška, P., Sedlfiček, J., Blahutovfi, A., ZvonaY, M., Kohútovfi, K., Štefan, L. (2024).Basic motor competencies in Slovak children from the 3rd and 4th grade elementary age group. Frontiers in Pediatrics,

European Commission/EACEA/Eurydice (2013). Physical Education and Sport at School in Europe. Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union. – Didier, J. (1994). Psychomotricité et relaxation. Paris: Éditions Heures de France.

prof. dr. EMIL BONDAR,

Școala Gimnazială Oltea Doamna Oradea

AI generated image