Ciclul primar presupune dezvoltarea deprinderilor motrice de bază în mod preponderant, alături de dezvoltarea calităților motrice. Alături de deprinderile de bază, se vor utiliza mijloace specifice care să dezvolte și deprinderile utilitar-aplicative.

Dezvoltarea calităților motrice vor susține și perfecționa aceste deprinderi motrice de bază și pe cele utilitar-aplicative, permițând ulterior dezvoltarea deprinderilor motrice specifice diferitelor sporturi.

Deprinderile motrice de bază și utilitar-aplicative constituie un fundament general esențial al capacității motrice generale, și formarea și perfecționarea acestora este necesar să înceapă cât repede în viața școlarului mic.

Cuvinte-cheie: deprinderi motrice, clasa I, metode

Eficiența educației motrice la clasele I depinde în mare măsură de metodele pedagogice utilizate. Cercetările și practica pedagogică au identificat o serie de abordări care se dovedesc deosebit de eficiente în consolidarea deprinderilor motrice la această vârstă . Cheia succesului constă în combinarea caracterului formativ al exercițiilor cu dimensiunea ludică , motivantă pentru copii.

Jocurile de mișcare structurate

Jocurile cu reguli simple, care implică alergare, sărituri, prindere și aruncare, combină învățarea cu distracția, menținând motivația elevilor la nivel ridicat.

Ștafetele și competițiile în echipă

Activitățile competitive moderate dezvoltă nu doar deprinderile motrice, ci și cooperarea, respectarea regulilor și spiritul de echipă .

Exerciții de coordonare ochi – mână

Activități variate care îmbină mișcarea cu precizia, esențiale pentru dezvoltarea controlului motor fin și coordonării generale.

Exerciții de echilibru și forță

Progresii sistematice care dezvoltă stabilitatea corporală și tonusul muscular, adaptate gradual la capacitățile în creștere ale copiilor.

Filip Cosmin (2015) recomand explicit jocurile de mișcare și ștafetele ca metode privilegiate pentru consolidarea deprinderilor motrice. Acestea au avantajul de a integra repetiția necesară învățării într-un context motivant, unde copilul exersează fără  să simt efortul ca pe o corvoadă Alternația sistematică între activități individuale și de grup, între exerciții structurate și joc liber, între interior și exterior. Această varietate maximizează atât dezvoltarea motrică , cât și menținerea interesului copiilor.

Impactul deprinderilor motrice asupra performanțelor școlare și sociale

Relația dintre dezvoltarea motrică și succesul școlar generală reprezintă un domeniu de cercetare din ce în ce mai activ, care produce dovezi convingă toare despre beneficiile multiple ale unei educații motrice de calitate. Departe de a fi o activitate periferică , educația fizică se dovedește a fi un factor cheie în succesul academic și social al copilului.

Capacitate de învățare

Copiii cu deprinderi motrice bine dezvoltate manifestă o atenție susținută , memorie mai bună și capacități îmbunătățite de rezolvare a problemelor.

Integrare socială

Participarea activă la jocuri și sporturi facilitează crearea de prietenii, dezvoltarea empatiei și integrarea în grupul de colegi.

Încredere și autonomie

Reușita în activități motorii construiește o imagine de sine pozitivă și curajul de a aborda noi provocări în toate domeniile.

Ionescu (2023) afirmăcă dezvoltarea motrică corectă este corelată cu ”îmbunătățirea capacității de învățare și integrare socială “. Această corelație nu este întâmplătoare. Activitatea fizică îmbunătățește este circulația sangvină cerebrală, stimulează producerea de neurotransmițători implicați în învățare și memorie, și dezvoltă conexiunile neuronale în zone ale creierului responsabile de funcțiile executive.

Dragnea și colaboratorii (2006) observă că ”copiii cu deprinderi motrice bine dezvoltate manifestă mai mult încredere și autonomie”. Această încredere se manifestă nu doar în contextul activităților fizice, ci se transferă  și în sala de clasă. Un copil care știe că poate reuși într-un domeniu devine mai dispus să încerce și în alte domenii, dezvoltând o atitudine generală de deschidere față de învățare.

Studiile internaționale recente aduc dovezi suplimentare. Šiška și colaboratorii (2024) demonstreaz că ”motricitatea influențează pozitiv sănătatea mentală și relațiile interpersonale”. În era creșterii problemelor de anxietate și depresie în rândul copiilor, acest beneficiu al activitățiile fizice devine crucial. Exercițiile fizice regulate acționează ca un antidot natural împotriva stresului și contribuie la echilibrul emoțional al copilului.

Provocări în contextual actual al educației fizice

Implementarea unui program eficient de dezvoltare a deprinderilor motrice la clasele I întâmpină diverse provocări practice. Conștientizarea acestor dificultăți și identificarea soluțiilor adecvate sunt esențiale pentru succesul educațional. Cadrele didactice joacă un rol central în acest proces și au nevoie de sprijin continuu pentru a-și îmbunătății practica.

Soluții și recomandări

• Evaluare continuă și sistematicăa deprinderilor mortice
• Diferențierea activităților în funcție de nivelul fiecărui elev
• Integrarea activităților motorii în alte discipline școlare;
• Colaborarea cu familia pentru continuitatea acasă
• Utilizarea creativă a resurselor disponibile
• Formarea profesională continuă a cadrelor didactice

Šiška și echipa sa (2024) subliniază necesitatea evaluării continue a deprinderilor motrice pentru adaptarea intervențiilor educaționale. Fără o evaluare sistematică , este imposibil să identificăm copiii care rămân în urmă și să intervenim la timp. Evaluarea nu trebuie văzută ca un scop în sine, ci ca un instrument pentru personalizarea învățării.

Filip Cosmin (2015) atrage atenția asupra ”importanței integrării jocurilor și activitățiilor motrice în curriculumul clasei I”. Această integrare nu înseamnă doar orele dedicate de educației fizică , ci și pauzele active între lecții, activitățile din aer liber și evenimentele sportive școlare.

”Formarea continuă a profesorilor pentru aplicarea metodelor moderne de dezvoltare motrică reprezintă o investiție esențială în calitatea educației” (Dragnea, 2006)

Formarea continuă

• Participarea la cursuri de formare profesională focusate pe metodele moderne de dezvoltare motrică și evaluare
• Parteneriat școală-familie; comunicarea cu părinții despre importanța activității fizice și oferirea de sugestii pentru activități motorii pe care le pot practica acasă

În contextul românesc actual, unde programele de formare continuă sunt adesea insuficiente sau inaccesibile, este important ca școlile să creeze comunități de practică în care profesorii pot învăța unii de la alții, pot împărți și resurse și pot reflecta împreună asupra practicii lor.

Bibliografie

Surse naționale

Dragnea, A., Teodorescu, S., Stănescu, M., Çerbănoiu, S., Tudor, V. (2006). Educație fizică și sport – teorie și didactic . București: Editura FEST. – Lucrare fundamentală care prezintă cadrul teoretic și metodologic al educației fizice în România, reprezentând o referință  esențială pentru formarea cadrelor didactice.

Filip, C. (2015). Jocuri și ștafete pentru consolidarea deprinderilor motrice de bază la clasa I. Academia.edu.

Ionescu, E. (2023). Motricitatea la copii – de ce este importantă și cum poate fi stimulată . BabyMatters.ro.

TTimeaACS (2023). Jocuri de mișcare și deprinderi motrice. SlideShare. – Prezentare care sintetizează relatia dintre activitățile ludice și dezvoltarea deprinderilor motrice la vârstele mici.

Surse internaționale

Šiška, =., Mačura, P., Hubinfik, A., Krška, P., Sedlfiček, J., Blahutovfi, A., ZvonaY, M., Kohútovfi, K., Štefan, L. (2024).

Basic motor competencies in Slovak children from the 3rd and 4th grade elementary age group. Frontiers in Pediatrics,

European Commission/EACEA/Eurydice (2013). Physical Education and Sport at School in Europe. Eurydice Report. Luxembourg: Publications Office of the European Union.

Didier, J. (1994). Psychomotricité et relaxation. Paris: Éditions Heures de France.

prof. dr. EMIL BONDAR,

Școala Gimnazială Oltea Doamna, Oradea

Free stock image