Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România și coordonator al olimpicilor timp de 17 ani, critică ideea interzicerii tehnologiei în școli și lansează un apel pentru folosirea ei inteligentă în educație. Profesorul susține că tehnologia poate fi un aliat puternic în educație, dacă este integrată corect în predare. „La ora de matematică, toți copiii ar trebui să aibă telefonul sau tableta pe masă”, spune matematicianul.

„E o mare prostie interzicerea telefonului la școală”, declară categoric Gologan, considerând absurdă tendința de a interzice tehnologia în locul educării elevilor pentru utilizarea corectă a acesteia. „Nu poți să interzici o idee. Poți să spui: haideți să-l folosim corect”, explică matematicianul.

Gologan propune ca, la orele de matematică, toți copiii să aibă telefonul sau tableta pe masă pentru a-și face calcule și a vizualiza concepte matematice. El menționează aplicații precum Kahoot, care transformă lecțiile în competiții interactive, cu rezultate pozitive chiar și în medii defavorizate.

Profesorul observă o schimbare majoră în raportarea tinerilor la performanță. Marea majoritate a copiilor renunță astăzi la efort, susține el, iar cei dispuși să sacrifice timp liber pentru studiu sunt foarte puțini. „Sunt mult mai puțini, dar mult mai buni”, rezumă Gologan situația olimpicilor actuali.

Elevii de astăzi sunt îndreptați spre multe alte lucruri – o altă comunicare, alte mass-media, altă relație cu distracția, explică el, fără a acuza pe nimeni, ci văzând pur și simplu o evoluție a societății.

Gologan identifică un moment-cheie în parcursul școlar: relația copilului cu matematica se rupe la 10 ani, la trecerea la gimnaziu. Diferența de predare între clasele primare și gimnaziu este colosală, spune el, iar aici intervine frica de examene. Problema principală? În clasa a V-a, profesorul începe să prefere să lucreze cu elevii care răspund repede, lăsând în urmă copiii care gândesc mai încet. „Deși gândirea matematică nu înseamnă neapărat viteză”, precizează Gologan, adăugând că unii dintre cei mai mari matematicieni au fost tocmai elevi care gândeau mai lent, dar mai profund.

„Eu am fost slab la matematică, deci și tu vei fi” – asta este cea mai mare daună pe care părinții o pot face copiilor, avertizează matematicianul. Această etichetă creează o imagine care blochează copilul la prima dificultate.

Gologan demontează și mitul inutilității matematicii: „Matematica, în școală, este un exercițiu al gândirii. Nu este neapărat o pregătire ca să faci avioane, șosele.” El îi provoacă pe părinți să reflecteze: câți profesioniști din IT ar fi ajuns acolo fără raționamentul matematic învățat la școală?

Profesorul se opune tendințelor moderne care promovează ideea că școala trebuie să fie „plăcere, joc, fără efort”. „Învățarea reală înseamnă efort, școala nu e un loc în care ne bucurăm și ne odihnim. Învățarea e mușchi pentru creier”, declară Gologan, evocând povestea străbunicului său, care a renunțat la moștenirea de păduri și pășuni pentru a investi în educația copiilor: „Școala e mai valoroasă decât proprietățile și bunurile materiale.”

Radu Gologan rămâne totuși optimist și speră că educația din România va merge într-o direcție bună, cu condiția ca toți factorii implicați – părinți, profesori și elevi – să înțeleagă valoarea reală a învățării și să folosească în mod inteligent instrumentele moderne disponibile.

Sursă portret Radu Gologan: hotnews.ro