Școala Lucreția Suciu din Oradea a implementat un proiect complex, prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), finanțat din fonduri europene. Scopul principal al acestuia a fost să identifice și să aplice strategii educaționale care să creeze un mediu școlar incluziv, în care fiecare elev să aibă șanse egale de reușită. Conferința din luna martie a.c. a marcat diseminarea rezultatelor acestui proiect, iar materialele din cadrul proiectului vor fi reunite în lucrarea Strategii educaționale / Experiențe și bune practici la Școala Gimnazială Lucreția Suciu, în curs de apariție la Editura Didactica Militans a CCD Bihor. Puteți citi pe SchoolBit, în avanpremieră, câteva contribuții la acest volum, începând cu un text al dlui Marian Daragiu, subsecretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, finanțat prin PNRR, este mai mult decât un proiect punctual de granturi, este o intervenție sistemică, integrată. El vine să răspundă unei realități dure: România continuă să fie țara cu cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din Uniunea Europeană, o realitate cu rădăcini adânci în inechități sociale, economice și educaționale.

PNRAS are astăzi peste 2300 de școli beneficiare, cu un buget total de peste 500 de milioane de euro deja alocat și în mare parte utilizat, dintre care 81 doar în județul Bihor – o performanță care arată atât nevoia acută de intervenție în județ, cât și capacitatea comunității educaționale bihorene de a accesa oportunitățile. Și, foarte important, acest program nu s-a limitat doar la alocarea de bani, ci a venit cu un întreg pachet metodologic, de la monitorizarea elevilor în risc de abandon școlar, prin Mecanismul de Avertizare Timpurie – MATE, până la activități remediale, extracurriculare și de sprijin pentru profesori și părinți.

Bihor – un județ exemplu de implicare și bune practici

Bihorul este un județ care a înțeles rapid miza PNRAS. Cu peste 5.400 de elevi sprijiniți direct și 124 de săli de clasă digitalizate prin acest program, județul a demonstrat că școala devine mai atractivă atunci când intervențiile sunt bine gândite și adaptate realităților locale. Școala Lucreția Suciu, gazda noastră de astăzi, este un model de bune practici. Prin proiectul PNRAS, echipa școlii a reușit nu doar să reducă absenteismul, ci să creeze un climat pozitiv, incluziv, în care fiecare copil simte că are un loc al său.

Copiii romi în PNRAS – o realitate incomplet reflectată

Dar există un aspect care merită o atenție specială și vreau să-l explic clar aici, în fața dumneavoastră. Aproximativ 23% dintre elevii beneficiari ai PNRAS sunt copii romi – așa arată datele oficiale din SIIIR. Dar acest procent este departe de realitate.

De ce? Pentru că acest 25% reflectă doar copiii ai căror părinți și-au asumat public identitatea etnică a copilului și școala a înregistrat corect acest aspect în SIIIR. Adevărul pe care îl cunoaștem toți cei din teren este că realitatea etnică din școli este mult mai diversă, iar procentul real al elevilor romi care beneficiază de PNRAS se apropie mai degrabă de 40-50%, iar în multe situații procentul este mult mai mare.

De ce nu apare acest lucru în statistici? Din mai multe motive: fie părinții se tem de stigmatizare și evită să declare etnia copilului, fie școlile, din diverse motive, nu colectează sau nu introduc această informație în sistem.

De la echitate pe hârtie la echitate reală

Abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii sunt fenomene complexe, cu rădăcini adânci în sărăcia extremă, în discriminare, bullying, în teama copiilor de a nu fi ridiculizați, marginalizați sau respinși. Acestea alimentează lipsa de încredere în forțele proprii, iar în absența unor exemple pozitive în familie sau comunitate, singura șansă reală a acestor copii rămân cadrele didactice, colegii mai mari, mentorii sau exemplele de bună practică care le pot insufla curajul de a crede că și ei pot reuși și că educația este calea lor spre un viitor mai bun.

În esență, mesajul meu pentru dumneavoastră este unul simplu: fiecare copil contează. Nu putem reduce abandonul școlar fără să ne asigurăm că fiecare copil se simte văzut, valorizat, înțeles și sprijinit.

Și da, asta înseamnă să fim curajoși în a discuta despre inechități, despre segregare, despre stigmatizare, despre resurse insuficiente. Dar înseamnă și să recunoaștem și să celebrăm reușitele, pentru că fiecare copil care rămâne în școală este un succes colectiv.

Astăzi, aici, în Bihor, pot spune cu toată convingerea că sunteți un exemplu de mobilizare, o comunitate educațională care a înțeles că educația echitabilă nu e un slogan, ci o datorie.

MARIAN DARAGIU,

subsecretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării

Sursă imagine: pagină FB Marian Daragiu