Modelul german de implementare a AI
Germania derulează proiecte-pilot în școli tehnice și licee profesionale, integrând roboți educaționali și industriali direct în procesul de predare-învățare. Elevii lucrează cu echipamente reale, programând roboți pentru sarcini concrete, simulând procese industriale și învățând competențe cerute pe piața muncii: automatizare, mentenanță, gândire algoritmică și lucru în echipă. Inițiativa este susținută prin parteneriate între școli, industrie și autorități publice, cu accent pe formarea profesorilor și pe aplicabilitatea practică.
Deși implementarea pe scară largă a inteligenței artificiale în școlile din Germania a debutat în 2024, modelul rămâne extrem de relevant în contextul actual al dezbaterilor din România privind utilizarea responsabilă și eficientă a AI în educație. Experiența germană este frecvent invocată ca exemplu de tranziție coerentă de la faza experimentală la politici educaționale funcționale, susținute instituțional.
Pentru elevii interesați de o carieră în robotică și tehnologie educațională, există deja trasee de formare și orientare care explică competențele necesare și parcursul academic în acest domeniu.
Riscurile unei generații analfabete digital
Creșterea rapidă a tehnologiei AI în școli și în viața cotidiană aduce nu doar oportunități de învățare adaptată, ci și riscuri majore de divizare socială, avertizează experți în educație. Un articol recent arată cum în unele școli din Cambridge copiii de 10 ani învață să construiască și să redea modele de învățare automată, în timp ce în alte contexte computerele și accesul la resurse digitale aproape lipsesc. Specialiștii susțin că nicio copilărie nu ar trebui să fie „AI-less”: competențele de bază în calcul și alfabetizare AI trebuie să devină la fel de fundamentale precum cititul și scrisul, pentru a evita un decalaj social permanent între privilegiați și marginalizați.
Proiect pentru educația timpurie incluzivă
Până în 31 ianuarie 2029, Ministerul Educației și Cercetării derulează SU-ETIC, un proiect unitar de educație timpurie incluzivă și de calitate, cu standarde de evaluare, formarea cadrelor didactice și sprijin pentru participarea copiilor defavorizați la educația antepreșcolară și preșcolară.
Finlanda integrează alfabetizarea media și AI din grădiniță
În Finlanda, curriculum-ul de educație timpurie include alfabetizare media și AI încă de la grădiniță, pregătind copiii să evalueze conținutul digital și să recunoască informația generată artificial ca parte a unei strategii mai largi pentru reziliența democratică.
Campusul de învățământ: Educație tehnică aplicată, conectată la piața muncii
Campusul pentru învățământ dual din Oradea oferă elevilor formare practică în domenii tehnice (mecanică, electronică, automatizări), în parteneriat cu mediul economic local. Modelul pune accent pe competențe reale, stagii și integrare profesională.
Raport OECD pentru România: O radiografie strategică
Lansat în 2025, raportul OECD oferă o evaluare cuprinzătoare a educației românești în termeni de calitate, echitate și guvernanță, și formulează recomandări pentru viitor, acoperind educația timpurie, școlaritatea obligatorie și învățarea pe tot parcursul vieții.
Parteneriat academic cu Uzhhorod National University
Universitatea din Oradea a semnat anul trecut un acord de colaborare cu Uzhhorod National University (Ucraina), deschizând oportunități de cercetare comună, mobilități academice și proiecte internaționale pentru studenți și cadre didactice.
Foto: Robot educațional interacționând cu elevi în Germania – exemplu de integrare a tehnologiilor emergente în mediul școlar. Sursă: euronews.com