Provocări demografice severe
În anul școlar 2025-2026, 507 unități școlare cu personalitate juridică din România au fost comasate după ce nu au îndeplinit pragul minim de 500 de elevi. Numărul elevilor din învățământul preuniversitar a scăzut la 2.875.900 în 2024, cel mai mic nivel din ultimele trei decenii – o pierdere de 280.000 de elevi în ultimul deceniu, echivalentul populației unui oraș de dimensiunea Clujului. Față de 1990, când România avea 4,8 milioane de copii în școli, declinul este de aproape 40%.
Finlanda oferă un model alternativ. Ministerul Educației și Culturii va lansa în 2026 un grant guvernamental pentru consolidarea cooperării între municipalități în organizarea învățământului primar și secundar inferior. Măsura urmărește să protejeze oportunitățile educaționale egale pe măsură ce cohortele de elevi se reduc și diferențele regionale cresc. În toată Finlanda, numărul copiilor de vârstă școlară scade drastic – în unele regiuni cu până la 40%, iar în 2024 aproximativ 100 de municipalități au înregistrat 20 sau mai puține nașteri pe an.
Inițiativa finlandeză se bazează pe munca unui grup de lucru național (martie 2024 – decembrie 2025) care examinează modul în care schimbările demografice afectează furnizarea educației și dezvoltă propuneri pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung. Grantul urmărește să faciliteze colaborarea inter-municipală pentru menținerea calității educației chiar și în contextul scăderii numărului de elevi – o lecție valoroasă pentru România, unde cooperarea strategică ar putea fi o alternativă mai bună decât comasarea pe viteză.
Diferențe salariale câștigate prin hotărâri judecătorești
Ministerul Educației a confirmat că profesorii vor primi în 2026 diferențele salariale scadente în 2025, câștigate prin hotărâri judecătorești definitive. Necesarul de bani va fi solicitat din nou de la inspectorate. Nu este clar însă ce se va întâmpla cu diferențele salariale scadente în 2026 – dacă acestea vor fi primite tot în acest an sau amânate pe modelul celor de anul trecut. Măsura afectează mii de cadre didactice care au câștigat procese împotriva statului pentru drepturi salariale neacordate conform legislației în vigoare.
Finlanda actualizează curriculum-ul pentru educația timpurie
Agenția Națională Finlandeză pentru Educație (EDUFI) a inițiat actualizarea Curriculum-ului Național pentru Educația Timpurie, ca răspuns la modificările Legii ECEC care elimină obligația furnizorilor locali de a elabora propriile curricula. Actualizarea va cuprinde toate secțiunile curriculum-ului actual și este concepută pentru a oferi îndrumări naționale mai precise pentru practicile locale. Procesul include consultări cu furnizori ECEC, educatori, cercetători, copii și familiile acestora, asigurându-se că vocile copiilor sunt auzite în deciziile care îi afectează. Curriculum-ul revizuit va fi implementat din ianuarie 2026.
Austria evaluează în 2025/2026 sistemul de burse pentru studenți – focus pe accesibilitate
Ministerul Federal pentru Femei, Știință și Cercetare din Austria plănuiește o evaluare comprehensive a sistemului de burse pentru studenți în anul academic 2025/2026. Evaluarea se concentrează pe îmbunătățirea accesibilității la educația superioară pentru studenții din medii dezavantajate, analizând eficiența actualului sistem de sprijin financiar și identificând oportunități pentru extinderea acoperirii. Austria investește în asigurarea că talentele din toate mediile sociale pot accesa educația universitară, indiferent de situația economică a familiilor lor.
Ziua Culturii Naționale 2026: acces gratuit la muzee și evenimente culturale în toată țara
Pe 15 ianuarie 2026, publicul a avut acces gratuit la activități culturale și muzee în toată România. La Muzeul „Mihai Eminescu” a avut loc vernisajul expoziției „Revizorul Mihai Eminescu și școlile ieșene ale anilor 1874-1875″, care prezintă activitatea lui Eminescu ca revizor școlar (1874-1877). Evenimentele au avut o componentă educațională puternică, multe fiind dedicate elevilor și școlilor.
Danemarca propune reforme flexibile pentru programele de masterat
Guvernul danez a lansat o consultare publică privind reforma programelor de masterat la universități, parte a unui plan comprehensive de reformă pentru întregul sistem educațional. Documentul consultativ propune trasee universitare noi și mai flexibile, cu durate variate, grade diferite de specializare și noi oportunități pentru educație continuă. Mai târziu, guvernul va lansa consultări similare pentru reforma învățământului primar și secundar inferior, a programelor de formare profesională și a programelor care formează asistenți medicali, asistenți sociali, profesori și pedagogi.
Muntenegru dezvoltă strategia de reformă educațională 2025-2035
Guvernul Muntenegrului a format un grup de lucru pentru dezvoltarea Strategiei de Reformă Educațională (2025-2035), care va defini viziunea educației, obiectivele principale și activitățile necesare pentru realizarea lor. Strategia va acoperi toate nivelurile de educație și va stabili cadrul financiar pentru realizarea sa sustenabilă și pe termen lung. Proiectul include o serie de intervenții menite să îmbunătățească calitatea și echitatea educației, precum și să asigure un proces consultativ amplu cu mobilizarea tuturor actorilor în pregătirea noii strategii. Obiectivele proiectului se bazează pe recomandările strategice ale analizei comprehensive a sectorului educațional, realizată în cooperare cu UNICEF.
Cum poate fi folosită inteligența artificială în educație fără să piardă umanul
Platforma Școala9 publică un text despre integrarea inteligenței artificiale în educație, explorând cum AI poate fi folosită ca instrument de sprijin fără a înlocui elementul uman din predare. Articolul subliniază că tehnologia trebuie să servească relația profesor – elev, nu să o submineze, și că rolul profesorului rămâne central în ghidarea învățării și dezvoltarea gândirii critice. Autorul propune exemple concrete de utilizare responsabilă a AI.
SCHOOL Bit 