Studiul de față și-a propus analizarea a două elemente interesante, fizic și psihic, mai precis relația dintre nivelul încrederii în sine si progresul realizat la probele de control al elevilor din ciclul gimnazial.

Au fost supuși acestui studiu cu o durată de doi ani, un număr de 86 de elevi din ciclul gimnazial.

S-au înregistrat performanțele fizice la probele de control ale elevilor când aceștea erau clasa a VI-a, iar apoi din nou în clasa a VII-a. În perioada scursă dintre prima și a doua înregistrare s-a aplicat elevilor un chestionar care a stabilit nivelul încrederii în sine.

Pe baza acestor rezultate s-a constatat importanța încrederii în sine în performanța sportivă a elevilor, astfel s-a ajuns la concluzia că un nivel ridicat al încrederii în sine influențează pozitiv performanțele fizice ale elevilor, iar un nivel scăzut are repercusiuni asupra performanțelor fizice.

Cuvinte-cheie: încredere în sine, progres, performanțe sportive

Introducere

Stimularea încrederii în sine a elevilor, susținerea acestora în depășirea emoțiilor negative de frică, rușine, furie, frustrare, dezamăgire în cadrul lecțiilor sau competițiilor sportive,  depășirea cu demnitate a eșecului, a situațiilor dificile care pot apărea într-un sport, precum și abordarea potrivită a reușitei, empatia, colaborarea, susținerea reciprocă, fair-play-ul, altruismul, ș.a. sunt abilități emoționale pe care un profesor trebuie să pună un accent deosebit în timpul orelor de educație fizică și a competițiilor sportive. Toate acestea sunt aspecte care influențează lecțiile de educație fizică și implicit performanțele fizice ale elevilor.

Dorințele comune atât ale elevilor cât și ale profesorului sunt ca lecțiile de educație fizică să se desfășoare într-un mediu plăcut, iar pentru un profesor satisfacția cea mai mare este atunci când își vede elevii că participă și învață cu bucurie.

Profesorul de educație fizică trebuie să fie permanent interesat să caute rezolvare la diferitele probleme care apar și să ajute elevul să se ridice la un nivel de conștiință care să genereze bună-dispoziție, productivitate, performanțe de vârf fără stres și implicit un nivel ridicat al încrederii în sine.

Încrederea în sine reprezintă expresia stimei de sine, credința în capacitatea proprie de a deveni din ce în ce mai performant, mai competent. Adevărata încredere în sine se exprimă printr-o perspectivă realistă asupra șanselor de a obține succesul. Încrederea în sine apare după o îndelungată muncă și activitate susținută și are legătură cu ceea ce sportivul se așteaptă că va reuși în mod realist, evaluându-se obiectiv și cunoscând bine de tot ceea ce este în stare să facă și să obțină. Aceasta reprezintă o bună cunoaștere de sine, o calitate personală absolut necesară care împreună cu însușirea cunostințelor teoretice și tehnico-fizice, tehnico-tactice și metodologice caracteristice disciplinei sportive practicate vor duce în mod cert la performanță sportivă.

Părinții, antrenorii, profesorii de sport au cu toții un mare rol în formarea încrederii de sine a sportivilor. Munca sportivului trebuie să fie constantă și temeinică pentru ca acesta să ajungă la succes. Astfel, susținerea celor din jur este imperios necesară. Atunci când comunicarea cu sportivul este bună, când în mod asertiv, nonviolent i se comunică ceea ce are de îmbunătățit, greșelile, precum și punctele tari care merită menținute și perfecționate în continuare, sportivul va integra ușor și optim cele transmise de cei în măsură să îl sfătuiască sau să îi ghideze activitatea sportivă. Sportivul ce prezintă un nivel redus al încrederii în sine resimte eșecul la cote înalte și se demobilizează ușor, creându-și frecvente imagini negative despre sine. Încrederea în sine exagerată este tot o formă a falsei încrederi în sine. Antrenorul sportiv e nevoie să fie mai mult decât atât, e nevoie să fie un bun cunoscător al psihologiei omului, al psihologiei vârstelor și sportului, să-și susțină psihic și emoțional elevii, să observe care dintre ei au dificultăți în a-și evalua corect imaginea de sine, capacitățile și să-i sprijine cu înțelepciune în depășirea acestor dificultăți. În acest context, încrederea în sine reprezintă încrederea în capacitatea fiecărui sportiv de a deveni mai competent, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic. [1]

Metode și materiale

Pentru stabilirea relației dintre nivelul stimei de sine și performanțele fizice s-au folosit mai multe metode de cercetare. Principala metodă a fost cea a anchetei, forma de realizare a acesteia fiind cea a chestionarului. Acesta a fost aplicat pentru stabilirea niveluilui de stimă de sine al elevilor implicați.

Cea de-a doua metodă importantă a fost cea a studiului performanțelor fizice obținute de elevi la probele de control la disciplina educație fizică. În acest studiu au fost cuprinse șapte probe de control, fiind alese în funcție de posibilitatea de notare cât mai precisă/obiectivă, fiind evitate probe de control de genul „săritură la un aparat de gimnastică”, „exercițiu la sol” sau „joc sportiv”, acestea presupunând o doză mai mare sau mai mică de subiectivism din partea profesorului la notare. Așadar, respectând Sistemul Național de Evaluare, au fost alese următoarele șapte probe măsurabile:

• Flotări
• Ridicarea trunchiului din culcat dorsal timp de 30”
• Ridicarea trunchiului din culcat facial, timp de 30”
• Aruncarea mingii de oină de pe loc
• Săritura în lungime cu elan
• Săritura în lungime de pe loc
• Alergarea de viteză pe 50m

Rezultatele elevilor la aceste probe au fost înregistrate prima dată în clasa a VI-a iar a doua oară în clasa a VII-a. Rezultatele au fost transformate în note conform următoarelor tabele care corespund cerințelor impuse de Sistemul Național de Evaluare:

Tabel nr. 1 Sistemul de evaluare pentru clasa a VI-a

	Probe de control	Nota: 5		Nota: 6		Nota: 7		Nota: 8		Nota: 9		Nota:10
		Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete
Forţa	Flotări	5	3	7	4	9	5	11	6	13	7	15	8
	Tracţiuni din atârnat	2	–	3	–	4	–	5	–	6	–	7	–
	Ridicarea trunchiului din culcat dorsal 30”	16	15	17	16	19	17	21	19	23	21	25	23
	Ridicarea picioarelor din culcat dorsal 30”	4	3	5	4	7	5	9	7	11	9	13	11
	Ridicarea trunchiului din culcat facial 30”	17	16	18	17	20	18	22	20	24	22	26	24
	Ridicarea bazinului din aşezat 30”	11	9	12	10	14	11	16	13	18	15	20	17
	Săritura în lungime  de pe loc (cm)	155	135	160	140	165	145	170	150	175	155	180	160
Atletism	Alergarea de viteză 50m cu start de sus	8”8	9”6	8”6	9”4	8”4	9”2	8”2	9”0	8”0	8”8	7”8	8”6
	Alergare de rezistenţă  600m-f, 800m-b	3’50	3,20	3’45	3’17	3’40	3’14	3’35	3’11	3’30	3’08	3’25	3’05
	Săritura în lungime cu elan (cm)	2,50	2,40	2,55	2,45	2,60	2,50	2,65	2,55	2,70	2,60	2,75	2,65
	Aruncarea mingii de oină (m)	20	13	21	14	22	15	23	16	24	17	25	18

Cu ajutorul acestor tabele s-a analizat performanța fiecăruia stabilindu-se totodată progresul sau regresul fiecărui elev în funcție de media obținută la probele de control.

Numărul de subiecți cu ajutorul cărora s-a realizat cercetarea a fost de 86. Aceștia sunt elevi de 12-13 ani, fete și băieți din patru clase paralele de la o școală gimnazială din Oradea. Studiul a început când acești elevi erau clasa a VI-a și s-a terminat în clasa a VII-a.

Au fost incluși în cercetare toți elevii ai căror părinți au fost de acord cu participarea lor în acest program. Este vorba de un grup mixt format din 44 de băieți și 42 de fete. Aceștia au frecventat lecțiile de curs la zi, în clasa a VI-a, cu  2 lecții de educație fizică pe săptămână  și 29 de lecții de educație fizică în clasa a VII-a tot cu  2 lecții de educație fizică pe săptămână.

Lecțiile  de educație fizică au fost susținute în condiții normale de lucru, în aer liber și în sala de sport în conformitate cu programa școlară, planificări și proiecte didactice.      

Tabel nr. 2 Sistemul de evaluare pentru clasa a VII-a

Nr. Crt	Probe de control	Nota: 5		Nota: 6		Nota: 7		Nota: 8		Nota: 9		Nota:10
		Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete	Băieți	Fete
Forţa	Flotări	6	4	8	5	10	6	12	7	14	8	16	9
	Tracţiuni din atârnat	3	–	4	–	5	–	6	–	7	–	8	–
	Ridicarea trunchiului din culcat dorsal 30”	17	16	18	17	20	18	22	20	24	22	26	24
	Ridicarea picioarelor din culcat dorsal 30”	5	4	6	5	8	6	10	8	12	10	14	12
	Ridicarea trunchiului din culcat facial 30”	18	17	19	18	21	19	23	21	25	23	27	25
	Ridicarea bazinului din aşezat 30”	12	10	13	11	15	12	17	14	19	16	21	18
	Săritura în lungime de pe loc (cm)	160	140	165	145	170	150	175	155	180	160	185	165
Atletism	Alergarea de viteză 50m cu start de sus	8”6	9”4	8”4	9”2	8”2	9”0	8”0	8”8	7”8	8”6	7”6	8”4
	Alergarea de rezistenţă	4’55	4’55	4’50	4’50	4’45	4’45	4’40	4’40	4’35	4’35	4’30	4’30
	Săritura în lungime cu elan (cm)	2,55	2,45	2,60	2,50	2,65	2,55	2,70	2,60	2,75	2,65	2,80	2,70
	Aruncarea mingii de oină (m)	22	14	23	15	24	16	25	17	26	18	27	19

Rezultate

Rezultatele obținute la chestionarul încrederii în sine

În urma aplicării și interpretării chestionarelor pentru stabilirea nivelului de încredere în sine a elevilor s-au obținut rezultate diferite. 41% dintre elevi au fost apreciați cu un nivel ridicat al încrederii în sine, 35% nivel mediu și un sfert din grup cu un nivel scăzut al încrederii în sine (vezi graficul nr. 1).

Rezultatele obținute la probele de control

În acest studiu am luat în calcul progresul/regresul realizat de fiecare elev în parte. Din cei 86 de elevi, 43 au realizat un progres, iar 43 au regresat din punct de vedere al SNE, aceste date corespunzând unui procent de 50-50%.

Analizând rezultatele pe nivele de încredere în sine vom observa că eșantionul cu un nivel de stimă ridicat are cel mai bun rezultat din punct de vedere progresului (vezi tabelul nr. 3).

Tabel nr. 3, Progresul realizat la probele fizice în funcție de nivelul de încredere în sine

Nivelul încrederii în sine a elevului	RIDICAT		MEDIU		SCAZUT
Progres/ regres	PROGRES	REGRES	PROGRES	REGRES	PROGRES	REGRES
	83%	17%	43%	57%	24%	76%

Concluzii

Nivelul ridicat al încrederii în sine influențează pozitiv performanțele fizice ale elevilor, iar un nivel al încrederii în sine scăzută are repercusiuni asupra performanțelor fizice.

Numărul mare al elevilor cu încredere în sine scăzută ar impune un program special pentru creșterea nivelului acestei încrederi.

Bibliografie

• Holdevici, I.; Tonita, F.; Epuran, M. (2008) – Psihologia sportului de performanță. Teorie și practică, Editura Fest, București.

prof. dr. EMIL BONDAR,

Școala Gimnazială Oltea Doamna Oradea

e-mail: bondaremil@gmail.com

Sursă imagine generic: fototeca Emil Bondar