Timp de o lună elevii clasei a II a B de la Școala Gimnazială Avram Iancu, Oradea au citit cartea Nu pot scrisă de Nicoleta Fotău, iar azi la întoarcerea la școală în prima zi din modulul patru , timp de două ore au fost implicați într-un adevărat maraton al lecturii cu fel și fel de  provocări individuale sau pe echipe, orale sau scrise.

Dezbatere: „NU POT sau NU VREAU?”

Activitatea a debutat cu o dezbatere interactivă, menită să dezvolte gândirea critică și exprimarea argumentată. Elevii clasei a II-a B au fost împărțiți în două echipe.

· Prima echipă a susținut ideea că expresia „nu pot” ascunde, de multe ori, teamă sau lipsă de încredere în sine.

· A doua echipă a argumentat că „nu pot” poate însemna lipsă de motivație sau dorință.

Copiii au oferit exemple din viața lor școlară și personală, iar la final au ajuns la o concluzie comună: uneori „nu pot” înseamnă frică, alteori lipsă de exercițiu, însă aproape întotdeauna există o soluție dacă încerci și primești sprijin.

Joc de rol – „Spun NU POT… dar încerc!”

Această activitate a avut ca scop exersarea încrederii în sine. Fiecare copil a spus o propoziție de tipul: „Nu pot să sar coarda.”Învățătorul a adăugat cuvântul magic: „… încă!”

Întreaga clasă a repetat: „Nu pot încă, dar voi încerca/mă voi strădui ”

În continuare, elevii au lucrat în perechi. Un copil a interpretat rolul personajului care spune „nu pot”, iar colegul său l-a ajutat să găsească soluții și să reformuleze: „Pot dacă exersez.” „Pot dacă cer ajutor.” „Pot dacă am răbdare.”

Activitatea a adus zâmbete și mult curaj.

Bilet către personaj

Pentru dezvoltarea empatiei, elevii au scris o scrisoare personajului principal al cărții.

În scrisorile lor, copiii au răspuns la întrebări precum:

· Ce sfat i-ar oferi?

· În ce situații s-au simțit și ei la fel?

· Ce l-ar încuraja să facă?

Răspunsurile au fost sincere și emoționante, demonstrând că elevii au înțeles mesajul profund al lecturii.

Poster motivațional – „Pot pentru că…”

Lucrând în echipe, elevii au realizat postere motivaționale.

Pe afișe au scris mesaje precum: „Pot pentru că exersez!/ că nu renunț că am încredere în mine /că nu sunt singur și am sprijin/că sunt isteț etc.”

Posterele au fost expuse într-o mini-expoziție în clasă, transformând sala într-un spațiu plin de culoare și optimism.

„Borcanul reușitelor”

Pentru consolidarea progresului personal, fiecare elev a scris pe un bilețel un lucru pe care înainte credea că nu îl poate face, dar pe care a reușit să îl realizez.Bilețelele au fost puse într-un borcan al clasei. Periodic, acestea sunt citite pentru a reaminti elevilor că progresul este posibil.

Cercul reflecției

Într-un moment de liniște și sinceritate, elevii au participat la „Cercul reflecției”.

Întrebările au fost:

· Când ai spus ultima dată „nu pot”?

· Ce te-ar ajuta să spui mai des „voi încerca”?

· Ce ai învățat despre tine din această poveste?

Copiii au conștientizat că fiecare greșeală este o ocazie de învățare.

Scara încrederii

Elevii și-au desenat o scară numerotată de la 1 la 10 și au marcat nivelul de încredere de la începutul lecturii și cel de la final.Majoritatea au observat că au „urcat” cel puțin o treaptă, datorită activităților desfășurate și mesajului cărții.

Mini-scenetă – „Momentul în care am descoperit că pot”

În grupuri, elevii au creat mici scenete inspirate carte. Creativitatea și colaborarea au fost vizibile în fiecare interpretare.

Steaua încrederii – „Constelația clasei a II-a”

Fiecare copil a primit o stea decupată pe care a scris:
„Pot să…” (citesc mai bine, înot, rezolv probleme etc.)Stelele au fost lipite pe un panou intitulat „Constelația clasei a II-a”, simbolizând faptul că fiecare elev strălucește în felul său.

 După cum au fost așezați în bănci, au făcut echipe și s-au organizat întâlnindu-se la unul dintre elevi unde au gătit povestea citită în cutie de pizza. (o strategie didactică folosită și la generația trecută, datorită inspirației doamnei prof. de limba și literatura română Merito, Tatiana Cauni)

Prezentarea proiectului în echipă – „Cartea învelită în cutie de pizza”

Un moment special al activității a fost prezentarea proiectelor realizate în echipă. Elevii au pregătit cartea într-un mod original: învelită și prezentată într-o cutie de pizza decorată creativ.

Întrebări de reflecție adresate echipelor:

1. Cum vi s-a părut lecturarea cărții?

2. Cum ai procedat în timpul citirii cărții? Ai făcut notițe? Ai întâlnit cuvinte necunoscute?

3. Cine v-a ajutat la proiect? Cu ce?

4. Ce materiale ați folosit?

5. Cum v-ați organizat?

6. Ce responsabilități a avut fiecare membru al echipei?

7. Ce vi s-a părut mai dificil? De ce?

8. Ce considerați că este unic la proiectul vostru?

9. Ce apreciați la proiectele celorlalte echipe?

10. Ce ați face diferit data viitoare?

Elevii au demonstrat responsabilitate, spirit de echipă și creativitate.

Concluzie

Activitatea de diseminare a cărții „Nu Pot” a fost o experiență educativă complexă, care a îmbinat lectura cu dezbaterea, jocul de rol, creația artistică și reflecția personală. Mesajul central – transformarea lui „Nu pot” în „Pot dacă mă străduiesc.” – a devenit un motto al clasei a II-a B. Prin implicare, colaborare și curaj, elevii au învățat că limitele pot fi depășite, iar încrederea în sine se construiește pas cu pas.

prof. MONICA TOADER,

Școala Gimnazială Avram Iancu Oradea

Sursă imagine: fototeca Monica Toader