1. Introducere

Omul de mâine trebuie să fie pregătit să facă faţă tuturor provocărilor pe care dezvoltarea într-un ritm nemaivăzut a tehnologiei le aduce cu sine. Noile tehnologii vin împreună cu noi nevoi de învăţare, atât pentru educaţia formală, în şcoală, cât şi pentru învăţarea pe parcursul vieţii.

Profesionistul economist nu este ocolit de aceste provocări, fiind necesară adaptarea învăţământului de profil la noile realităţi şi oferirea condiţiilor educabililor de a dezvolta competenţe şi din sfera tehnologiei. Pornind de la această ipoteză, modalităţile de implementare rămân un subiect de actualitate, lucrarea de faţă îşi propune să aducă în discuţie, în mod sintetic, unele dintre cele mai importante aspecte ce trebuie avute în vedere.

2. Competenţele digitale şi învăţământul din domeniul economic

Importanţa critică a competenţelor digitale este subliniată de către Uniunea Europeană prin strategiile sale de dezvoltare a acestora ca abilităţi de bază necesare pentru succesul profesional şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii.^[1]

În acest context la nivelul blocului comunitar se publică şi se actualizează constant un cadru conceptual privind competenţele digitale, ultima actualizare fiind DigComp 3.0^[2] al Comisiei Europene din 2025 şi cuprinde cinci dimensiuni de competenţe, detaliate pe 21 de competenţe specifice, evaluate pe 4 niveluri de rezultate ale învăţării (de bază, intermediar, avansat, foarte avansat). Un accent deosebit se pune în această variantă pe competenţe referitoare la dezinformare şi evitarea acesteia în mediul virtual, securitate cibernetică, inteligenţă artificială, drepturi digitale şi bunăstare în mediul virtual.

Figura 1. Cele 5 dimensiuni de competenţe ale cadrului conceptual DigComp 3.0

Sursa: Creaţia autorului utilizând Cosgrove, J., şi R. Cachia. DigComp 3.0 European Digital Competence Framework. Fifth edition. Publications Office of the European Union, 2025. https://data.europa.eu/doi/10.2760/0001149

Ca răspuns la nevoia de competenţe virtuale a apărut educaţia STIAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică), o educaţie ancorată la realităţile unui mediu în care tehnologia joacă un rol tot mai însemnat. Competenţele din sfera acestor ştiinţe sunt considerate a fi esenţiale pentru omul viitorului.[3]

Tehnologia se află în strânsă legătură cu economia zilelor noastre, automatizarea fiind una dintre principalele paradigme referitoare la orice activitate şi, implicit, necesitatea ca un absolvent de studii economice să aibă şi competenţe din sfera digitală. Alfabetizarea digitală devine astfel o condiţie a succesului profesional şi chair pentru integrarea pe piaţa muncii.

Îmbinarea educaţiei STIAM cu educaţia din domeniul economic se poate realiza prin utilizarea unui laborator inteligent, unde elevii pot explora prin învăţare aplicată noile tehnologii. Educaţia STIAM poate fi astfel integrată cu studiul disciplinelor economice, menţinând scopurile şi rezultatele învăţării vizate specifice învăţământului economic, dar complementar şi dezvoltarea competenţelor digitale.

Figura 2. Structura unui laborator inteligent

Sursa: Creaţia autorului utilizând Ordinului ministrului educaţiei 3677/2023, Monitorul Oficial al României Partea I Nr. 139, 2023.

Îmbinarea tehnologiilor prezente într-un astfel de laborator cu specificul materiilor de specialitate din domeniul economic poate să fie soluţia pentru pregătirea unor economişti şi antreprenori ce posedă abilităţi actualizate prezentului. Spre exemplu este utilă utilizarea tehnologiei de imprimare 3D pentru prezentarea unei machete a unui nou produs. Roboţii educaţionali pot ajuta la înţelegerea automatizărilor din industrie sau alte sectoare unde automatizările au devenit o realitate tot mai des întâlnită. Un sistem de videoconferinţă familiarizează elevii cu modul de lucru la distanţă şi exemplele pot continua.

Însuşi modelul de economie asumat ca strategie la nivelul Uniunii Europene, economia circulară[4], îmbină atât componente economice, cât şi STIAM. Mai cu seamă acest aspect este amplificat de noi concepte cum ar fi economia circulară smart, care se bazează tot mai mult pe tehnologii digitale şi funcţii inteligente.[5]

O altă modalitate de dobândire a competenţelor digitale de către elevi ar fi participarea la diverse programe educaţionale. Unul dintre acestea este programul cu finanţare europeană Girls Go Circular, care începând cu 2025 a devenit Girls Go STEM. Acesta îşi propune dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, digitale, verzi şi tehnice, pentru toţi elevii de liceu, dar în special pentru fete, în încercarea de promovare a egalităţii între sexe în viitoarea activitate profesională.^[6] Avantajele unor astfel de programe sunt în principal: accesul la conţinuturi (accesibile în 24 de limbi, inclusiv limba română) realizate de către specialişti de pe orice dispozitiv în cadrul unei platforme digitale, fără a implica costuri din partea elevilor sau profesorilor. La acest program[7] au participat până în prezent peste 1000 de şcoli din toată Uniunea Europeană, peste 80 de mii de elevi au beneficiat de instruire, printre care şi o parte a elevilor Colegiului Economic „Partenie Cosma” Oradea.

Figura 3. Facilităţile programului Girls Go STEM

Sursa: Preluare https://eit-girlsgostem.eu/#about-us, Accesat Februarie, 2026.

3. Concluzii

Indiferent de voinţa fiecărui individ, lumea se schimbă, şi odată cu ea şi economia. Educaţia trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări şi să ofere elevilor, viitori economişti, posibilitatea dezvoltării competenţelor digitale pe care să se poată baza pentru succesul profesional.

Adaptarea învăţământului la noile condiţii presupune investiţii în tehnologie la care elevii să aibă acces, dezvoltarea şi participarea la programe educative cu scopul dezvoltării competenţelor digitale, şi poate chiar adaptarea curriculum-ului naţional la noile realităţi, sau măcar a curriculum-ului aflat la decizia şcolii.

Referinţe

1. Cosgrove, J., şi R. Cachia. DigComp 3.0 European Digital Competence Framework. Fifth edition. Publications Office of the European Union, 2025. https://data.europa.eu/doi/10.2760/0001149.
2. European Commission. “Closing the loop – An EU action plan for the Circular Economy”. Brussels: European Commission. 2015. 
3. European Commission. “Digital Education Action Plan: Policy Background – European Education Area.” November 18, 2025. https://education.ec.europa.eu/focus-topics/digital-education/plan.
4. “Girls Go STEM | Digital and Entrepreneurial Skills for the Circular Economy.” Accesat Februarie, 2026. https://eit-girlsgostem.eu/.
5. Lobo, A. et al. “Barriers to Transitioning Towards Smart Circular Economy: A Systematic Literature Review”, Sustainable Design and Manufacturing. Edited by S.G. Scholz, R.J. Howlett, and R. Setchi, 262, 2022, pp. 245–256. Available at: https://doi.org/10.1007/978-981-16-6128-0_24. 
6. Ordinul ministrului educaţiei 3677/2023, Monitorul Oficial al României Partea I Nr. 139, 2023.

---

[1] European Commission. “Digital Education Action Plan: Policy Background – European Education Area.” November 18, 2025. https://education.ec.europa.eu/focus-topics/digital-education/plan.

[2] Cosgrove, J., şi R. Cachia. DigComp 3.0 European Digital Competence Framework. Fifth edition. Publications Office of the European Union, 2025. https://data.europa.eu/doi/10.2760/0001149.

[3] Guvernul României. Ghidul Solicitantului – Dotarea Cu Laboratoare Inteligente a Unităților de Învățământ Secundar Superior, a Palatelor Și a Cluburilor Copiilor. 2023. https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2022/PNRR/Smartlabs/finale/Ghid_solicitant_SmartLabs_actualizat.pdf.

[4] European Commission. “Closing the loop – An EU action plan for the Circular Economy”. Brussels: European Commission. 2015. 

[5] Lobo, A. et al. “Barriers to Transitioning Towards Smart Circular Economy: A Systematic Literature Review”, Sustainable Design and Manufacturing. Edited by S.G. Scholz, R.J. Howlett, and R. Setchi, 262, 2022, pp. 245–256. Available at: https://doi.org/10.1007/978-981-16-6128-0_24. 

[6] “Girls Go STEM | Digital and Entrepreneurial Skills for the Circular Economy.” Accesat Februarie, 2026. https://eit-girlsgostem.eu/.

[7] idem

PAUL MARIUS-GELU, profesor Colegiul Economic “Partenie Cosma” Oradea,

doctorand Universitatea din Oradea

e-mail: pmarius101@yahoo.com

Acest text, semnat de dl Paul Marius-Gelu, profesor la Colegiul Economic “Partenie Cosma” Oradea, Specializarea Economic, administrativ, poștă, se află pe agenda Simpozionului județean Partenie Cosma – Impactul inovației și al dezvoltării economice asupra procesului educațional, care se va dsfășura la Oradea, în 12-13 martie 2026.