Atât sportul, cât și activitatea fizică constituie piloni esențiali ai socializării, motiv pentru care responsabilitatea statului în promovarea și dezvoltarea acestora este crucială. În societățile contemporane, sportul a devenit un fenomen de o amploare considerabilă, integrându-se tot mai profund în cotidian. Din păcate, copiii adoptă un stil de viață sedentar încă de la o vârstă fragedă, petrecând numeroase ore în fața ecranelor și apelând frecvent la transportul auto, aspecte care reduc drastic timpul alocat mișcării și practicării sportului.

Un beneficiu pedagogic remarcabil al practicării sportului de către copii, dincolo de dezvoltarea fizică și psihică, este formarea unui simț sporit al responsabilității: copilul învață să-și gestioneze eficient timpul și să-și organizeze activitățile zilnice în jurul programului de studiu. În acest context, implicarea părinților este esențială; aceștia au rolul de a încuraja sportul și de a cultiva perseverența, factori ce constituie premise fundamentale pentru succesul intelectual viitor al copilului.

Cuvinte-cheie: activități sportive, ciclu primar, sport

Această cercetare  a avut ca subiecți elevii clasei a IV-a G, aceștia fiind în număr de 22, clasă prin care am dorit să vedem în ce măsură observațiile noastre personale cu privire la numărul redus de ore, practicate de către copii ca și activități sportive sunt sau nu obiective. Pe parcursul activității noastre didactice și în urma discuțiilor atât cu colegii și cu copiii, am observat că odată cu creșterea în vârstă, elevii din ciclul primar fac tot mai puțină mișcare, fac tot mai multe meditații sau ore suplimentare, și sunt angrenați în foarte multe activități care îi disipează ca și energie pe mai multe planuri, dar din ce în ce mai puțin spre activități sportive.

Astfel că, am considerat că ar fi oportun să aflăm în ce măsură observațiile noastre personale sunt obiective și prin această cercetare pilot să vedem dacă acestea se verifică sau nu.

Împreună cu personalul medical al școlii, am evaluat somato-scopic, acești elevi din clasa a IV-a G. Mai concret, în luna martie a anului școlar 2025-2026, am realizat următoarele acțiuni:

• măsurători antropometrice (greutate și înălțime);
• Indicele de masă corporală;  formula pentru indicele de masă corporală  folosită a fost cea pentru adulți, datorită faptului că nu am găsit o formulă unitară pentru copii, dar totuși ne dă o idee aproximativă despre masa corporală normală pe care ar trebui să o aibă un copil la această vârstă;
• aplicarea unui chestionar de 5 întrebări.

         Menționăm că măsurătorile antropometrice s-au făcut în cabinetul medical.

Chestionarul a fost unul relativ simplu și ușor, întocmit și aplicat împreună cu psihologul școlar al unității de învățământ, (anexa1) cuprinzând 5 întrebări, fiind aplicat în cadrul orei de dirigenție. La aceste întrebări nu au avut variante de răspuns, elevii trebuiau să răspundă liber.

Analiza și interpretarea rezultatelor

Această cercetare pilot ne-a confirmat din păcate anumite aspecte care s-au generalizat pe parcursul anilor și care se puteau observa cu ochiul liber.

Datorită ”vremurilor”, ca să spunem așa, generațiile actuale sunt supuse unor lipse acute de mișcare, la formarea incorectă sau la nivelul unor indici de dezvoltare scăzuți ai deprinderilor de bază ale omului.

Astfel că,  în urma testărilor antropometrice am observat că peste 33 % din elevii clasei a IV-a G, au un surplus de greutate și, conform indicelui de masă corporală, au fost incluși în categoria celor supraponderali. (grafic nr.1)

Grafic nr. 1 cu indicele de masă corporală

Analiza și interpretarea răspunsurilor la chestionar au fost foarte interesante și au confirmat anumite observații făcute de către noi pe parcursul anilor, și anume că începând cu clasele     primare terminale, pe măsură ce elevul crește în vârstă, scad treptat orele de practicare a sportului și crește numărul celor de meditații și activități ce include lucrul intelectual și mai puțin cel fizic.

Astfel că la această întrebarea,” Câte ore de activități sportive a-ți făcut în ultima săptămână?”,  14 elevi  au răspuns că au făcut 1-2 ore,  4 elevi au făcut 3-4 ore, 2 elevi au făcut 5-6 ore și doar 2 elevi au făcut 8-10 ore ( grafic nr. 2)

Grafic nr. 2 – Câte ore de activități sportive ați făcut în ultima săptămână?

La întrebarea ” Câte lecții suplimentare de meditații  faceți pe săptămână?”, am observat, că mai bine de jumătate din elevii clasei fac meditații săptămânal (20 elevi), iar din aceștia 2 elevi fac doar odată pe săptămână, 12 fac de două ori pe săptămână, iar 3 dintre ei fac de 3 ori pe săptămână, iar 2 elevi nu fac deloc.( Grafic nr. 3)

                 Grafic nr. 3 – Câte lecții suplimentare de meditații faceți pe săptămână?

”Faceți sport în afara programului școlar? Dacă da, atunci de câte ori mergeți la antrenament pe săptămână?” a fost o întrebare la care am așteptat cu nerăbdare răspunsul, dorind să văd care sunt tendințele de practicare a sportului în timpul liber. Astfel că, mărturisim că am fost puțin dezamăgiți când am văzut răspunsurile copiilor, și anume că doar 7 din 22 de elevi, merg regulat la sport în afara programului școlar și doar 3 din aceștia fac antrenamente mai mult de 2 ori pe săptămână.( grafic nr. 4)

Grafic nr. 4 – Faceți sport în afara programului școlar? De câte ori?

La întrebarea „Părinții voștri fac sport în timpul liber săptămânal?”, au răspuns cu DA, doar 34% din elevi, restul au răspuns cu NU. (grafic nr. 5)

Grafic nr. 5 – Părinții voștri fac sport în timpul liber săptămânal?

”Doriți ca în viitorul apropiat să începeți să practicați un sport?” este întrebarea la care s-a răspuns de 94% că DA, și doar 1 elev a menționat că nu dorește să facă sport în timpul liber. (grafic nr. 6)

Grafic nr. 6 – Doriți ca în viitorul apropiat să începeți să practicați un sport în timpul liber?

 Concluzii și perspective

Această cercetare  a fost începută pentru a vedea care este orientarea și tendințele generației de elevi din ciclul primar, cu privire la practicarea sportului în timpul liber.

Ipoteza cercetării noastre  a fost confirmată prin rezultatele obținute și prin intermediul răspunsurilor primite la chestionar.

În urma măsurătorilor antropometrice concluzionăm că un procent de peste 33% din elevi sunt încadrați la nivelul celor supraponderali. Acest procent este uriaș și trebuie să ne ”trezească” o dată pentru totdeauna, pentru a schimba ceva la modul concret și drastic, pentru că altfel vom deveni o nație de oameni bolnavi încă din copilărie. Această ”faună de balcon”, cum a mai fost numită generația actuală, trebuie să schimbe ceva radical pentru a putea face față cerințelor lumii actuale, altfel, la vârsta la care aceștia vor trebui să muncească pentru ca statul să poată plăti pensiile generațiilor trecute, vor fi la rândul lor niște oameni bolnavi, pe care tot statul îi va întreține.

Greutatea suplimentară care apasă asupra coloanei și articulațiilor, lipsa de musculatură care să susțină întregul aparat locomotor, toate acestea ne dau rezultatele îngrijorătoare în cazul acestei clase.

Tendințele actuale sunt orientate către scăderea numărului de ore pe care  elevul le desfășoară practicând activități sportive; acest lucru îl deducem din chestionarul aplicat la clasa a IV-a G. Observăm, că numărul de ore particulare și de meditații depășește cu mult numărul de activități sportive. Din nou observăm o tendință de orientare a tinerei generații spre activități sedentare, intelectuale, ca să spunem așa, încă de la vârste foarte fragede, când corpul trece prin transformări fundamentale și esențiale și are nevoie de stimuli adecvați, caracteristici sportului pentru a putea să crească și să se dezvolte corect, armonios, echilibrat și să-și depășească potențialul fizic, rezultat din bagajul genetic.

Observăm la generațiile actuale, de mai mult timp încoace, că au o maturizare sexuală precoce și că fiecare generație are un plus semnificativ de centimetri înălțime față de generația precedentă. La această vârstă fragedă, observăm că elevii din această clasă au o creștere în înălțime accelerată și accentuată, dar nesusținută din punct de vedere calitativ; această creștere nu este dublată și de acumularea de deprinderi și priceperi motrice și de indici de dezvoltare crescuți ai calităților motrice.

Numărul foarte mic al celor care fac sport regulat, mai mult de 2 ori pe săptămână, ne dă  răspunsul la deficitul de sportivi de performanță  pe care îl are România în ziua de azi.

Această educație pentru mișcare trebuie să fie o îmbinare perfectă între educația primită de acasă și condițiile favorizante pe care societatea trebuie să le asigure prin diferite pograme, acțiuni concrete și investiții materiale, în special în infrastructura necesară.

Din păcate, această orientare opusă unei vieți active și sportive este o tendință care s-a accentuat după anii 1990 acesta fiind unul din motivele principale pentru care dorim să studiem  și să cercetăm acest fenomen pentru a vedea cum putem să îmbunătățim motivația pentru sport, fiind conștienți că această motivație va duce pe termen mediu și lung la o creștere in calitatea vieții.

Activând în cadrul Școlii Gimnaziale”Oltea Doamna” din Oradea, ne-am dorit să studiem mai în profunzime această tendință de scădere a numărului de ore alocate sportului de către copiii din gimnaziu..

Conform acestei cercetări pilot, observăm că există dorința din partea copiilor de a practica mai mult sport, iar noi ca și societate, cu tot ceea ce implică ea, trebuie să ne actualizăm și să ne ridicăm la nivelul secolului XXI, pentru a asigura condițiile necesare și adecvate astfel încât tânăra genarație să aibă oportunitatea de a practica unul sau mai multe sporturi.

Acesta au fost premisele pentru care am întreprins acest studiu, și în urma acestuia am concluzionat că exista această tendință de scădere a numărului de ore, pe care elevii din gimnaziu le alocă sportului și această idee merită studiată mai în detaliu.

În vederea realizării unei educații permanente a omului, educația trebuie să includă și preocupări motivante pentru sporirea practicării sportului în viața de zi cu zi, care în timp vor duce la creșterea calității vieții.

În baza chestionarului aplicat, am dedus că acesta ar putea fi  îmbunătățit și aplicat la scară mai largă pentru a elucida mai concret și mai în detaliu, acest aspect de pondere a activităților sportive în bugetul de timp liber al elevilor din ciclul primar.

Bibliografie

Academia Română (2009) –Dicționar explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București

Albu, V. (1996)-Istoria educației fizice și sportului, Editura Ex Ponto, Constanța

Academia Română(2009) –Dicționar explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București

Bernea, E. (2002) – Trilogia pedagogică,  Editura Dacia, Cluj Napoca

Bonchiș, E. (2004) – Psihologia copilului,  Editura Universității din Oradea

Bondar, Emil; Bulz, Andrada; Popescu, Elena Cristina; Tulvan, Szteklacs Victoria Iuliana; (2017)- Exercițiul fizic- miracol necesar în viața omului de azi(Studii și cercetări), Editura StudIS, Iași

Bota, A. (2006) – Exerciții fizice pentru o viață activă, Editura Cartea Universitară, București

Brata, Maria (1996) – Metodica educației fizice școlare, Editura Universtății Oradea, Oradea

Cârstea, Gh. (1997) – Educație fizică – teoria și bazele metodicii, Editura ANEFS, București

Cristea, Dana(2013) – Exercițiul fizic, timp liber, cercetășie, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș

Dragnea, A.; Bota, A.(1999) – Teoria activităților motrice,  Editura didactică și pedagogică, RA, București

Epuran, M. (2005) – Metodologia activităților corporale, Editura FEST, București

Lucaciu, Gheorghe (2004)- Activități recreative- note de curs, Editura Universității Oradea, Oradea

Marcu, V.; Cristea, D.; coord. (2008) – Creativitate și expresivitate în aptitudinile psihomotrice – Studii și cercetări, Editura Universității din Oradea

Marcu, V.; Mărcuț, P. coord. (2007) – Învățarea motrică – Studii și cercetări, Editura Universității din Oradea

Marcu, V., Stoica, A. (2008)- Proiectarea didactică în ciclul liceal, Editura Universității din Oradea

Niculescu, Ioana, Ionela (2006) – Evaluare motrică și somato-funcțională, Editura Universitatea Craiova

Rață, G. (2008) – Didactica educației fizice și sportului, Editura Pim, Iași

Roman, C. (2008) – Teoria și metodica activităților motrice pe grupe de vârstă, Editura Universității din Oradea

Ursula, S., (1967)- Psihologia copilului, Editura didactică și psihologică, București

Anexe

Anexa1. Chestionar pentru cercetare preliminară

Chestionar[1]

  Nume și prenume:

  Clasa:

  Vârsta:

1. Câte ore de activități sportive ați făcut în ultima săptămână?
2. Câte ore suplimentare de meditații faceți pe săptămână?
3. Faceți sport în afara programului școlar? Dacă da, atunci de câte ori mergeți la antrenament pe săptămână?
4. Părinții voștri fac sport în timpul liber săptămânal?
5. Doriți ca în viitorul apropiat să începeți să practicați un sport ?

---

[1] Chestionar întocmit de către noi

prof. dr. EMIL BONDAR,

Școala Gimnazială „Oltea Doamna”, Oradea

Free stock image