Sistemul educațional înseamnă poate cel mai frumos domeniu posibil, presărat de schimbări, provocări și situații în care trebuie să ne acomodăm la tot ceea ce ne înconjoară.

Pentru sistemul educațional trebuie să ai o chemare, să-ți fie vocație, dragoste, vis. În momentul în care îți alegi acest drum, trebuie să-ți asumi că mereu vor avea loc noi provocări cărora va trebui să le faci față.  Eu, personal vorbind, sunt absolventă de liceu pedagogic și studii superioare în domeniul filolgiei, facultatea de Litere.

Am intrat în sistemul de învățământ ca profesoară de limba engleză, eu mereu fiind încântată de limba engleză și mereu dorindu-mi să predau această disciplină. Când am ajuns la catedră, satisfacția era peste măsura așteptărilor, copiii fiind mereu fascinați de denumirile obiectelor din jur în limba engleză sau cei mari de timpurile verbale pentru a ajuta la o mai bună comunicare în această limbă. A preda limba engleză este o reală provocare, multe lucruri netraducându-se cuvânt cu cuvânt dintr-o limbă în alta, elevii din clasele mici au nevoie de mult suport vizual, iar pentru cei mari timpurile verbale dau o adevărată durere de cap uneori.

În timpul orelor de curs predate la copii de toate vârstele, mi-am dat seama că cel mai mult sunt atrasă de munca cu clasele primare, satisfacția fiind pe măsură. Copiii sunt la cea mai frumoasă vârstă, iar pentru cadru didactic este un real privilegiu să-i formeze pentru viitorul lor parcurs școlar, respectiv pentru viitorul adult care vor deveni.  Cred că oricine este de acord că pe doamna învățătoare mereu o vom iubi și mereu ne vom reaminti cu drag de ea, iar acest lucru indiferent dacă avem 10, 20, 30 sau 80 de ani. Doamna învățătoare este cea care ne dă în mână pentru prima dată stiloul, ne introduce în lumea cifrelor și ne deschide porțile pentru scris și citit.  Analizând aceste lucruri doi ani, timp în care am predat limba engleză, am ajuns la concluzia că cel mai mult îmi doresc să fiu învățătoare, să am clasa mea de copii și să fiu acea persoană de care ne amintim cu toții cu drag toată viața, să fiu eu doamna.

La început îmi părea o adevărată provocare să fiu domnișoara învățătoare, eu fiind obișnuită cu munca de profesor, dar din dragoste pentru tot ceea ce fac am reușit să mă acomodez destul de repede, să-mi cunosc clasa și să încerc în fiecare zi să devin cea mai bună versiue posibilă a mea, acest lucru pentru toate albinuțele mele, albinuțele din clasa pregătitoare, albinuțe alături de care fiecare zi devine magică, albinuțe care mă conving prin fiecare calcul reușit, prin fiecare cuvânt citit, prin fiecare literă nouă învățată că am luat cea mai bună decizie devenind învățătoarea lor. 

Dacă mă voi reîntoarce cândva la catedra de profesor, nu știu. În momentul de față sunt cea mai fericită cu decizia mea și cred că acest lucru contează cel mai mult. Sunt un om fericit, iar satisfacția profesională pe care o am acum nu se poate compara cu nimic.

prof. înv. primar FLORINA MONICA PANTEA,

Școala Gimnazială Nr. 16, Oradea

Sursă foto: arhiva personală Florina Pantea