Vărăritul în Depresiunea Beiușului

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a derulat în perioada 4-27 martie 2022 concursul județean de eseuri Trăiesc, gândesc, îmi pasă cu titlul Țara Crișurilor ieri, azi și mâine, care a avut ca scop să aducă un omagiu lui Iosif Vulcan, scriitor, poet, publicist și fondator al revistei Familia. Concursul a fost organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Universitatea Oradea și cu sprijinul Jurnalului bihorean.

SCHOOL Bit publică în serial o parte din lucrările câștigătoare la acest concurs.

Lucrarea lui David Agud, din care publicăm o parte, și-a adjudecat mențiune. Elev în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Miron Pompiliu din Ștei, David este coordonat de prof. Ana Cornelia Popa.

Țara Crișurilor ieri, azi, mâine

Am ales acest proiect deoarece bunicii mei locuiesc în satul Izbuc unde s-a practicat și continuă să se practice meșteșugul vărăritului. Toate vacanțele de vară mi le-am petrecut în acest sat de poveste. Am avut norocul de a asista și a participa la acest procedeu prin care este fabricat varul.

Vărăritul, sau arderea pietrei de var, este o indeletnicire care se practica si in ziua de azi de catre un numar mic de familii. Este o traditie care se va pierde deoarece presupune mult efort iar rentabilitatea este mica. Piatra de var obtinuta este folosita in combinatie cu apa la vopsitul caselor, la tencuit, la mortarul de zidarie. Aparitia varul industrial si a noilor tipuri de materialele de constructie au facut ca interesul pentru bulgarii de var nestins obtinuti in cuptoarele familiale (varnite sau varalnite) sa fie foarte scazut.

Comuna Carpinet din judetul Bihor este un loc despre care se spune ca are puteri miraculoase. Primele documente care atesta localitatea Carpinet dateaza din anul 1588. Renumita pentru Izbucul de la Calugari, un loc binecuvantat despre care localnicii spun ca are puteri de vindecare a unor boli, comuna Carpinet este situata in sudul judetului Bihor, la poalele Muntilor Bihor si Codru-Moma, pe cursul superior al raului Crisul Negru. Carpinet cuprinde patru sate: Carpinet (satul de resedinta), Calugari, Izbuc si Leheceni. Turistii pot ajunge aici pe drumul national DN 76, Oradea-Deva. 

Comuna Carpinet este inconjurata de un superb peisaj montan. Aici gasim zona carstica a Muntilor Bihor care prezinta cea mai spectaculoasa si originala zona carstica din Romania, superioara multor zone carstice consacrate din Europa.

Descoperind zona Carpinet, veti intalni, mai mult decat in oricare parte a judetului, adevaratul specific bihorean, oamenii de aici reusind sa-si pastreze nealterate istoria si traditia. Daca decideti sa vizitati satele comunei Carpinet, veti fi intampinati de un peisaj magic si de localnici deosebit de ospitalieri si bucurosi de oaspeti. O parte din casele localnicilor pastreaza si azi motive traditionale sculptate pe fatade.

In Carpinet exista cea mai pura cariera de calcar din Europa si unul dintre putinele locuri in care localnicii inca mai fac var in varnite traditionale. Exista si o legendă a varului din aceasta zona bihoreana. Se spune ca varul a fost descoperit de un cioban, care a gatit, timp de mai multe zile, pe niste pietre de calcar. Pietrele s-au topit, apoi a inceput sa ploua, iar piatra arsa a devenit var.

Vararii din satele de pe cursul superior al Crisului Negru au fost deseori pomeniti in documentele feudale, mai ales cei din Carpinet si Ponoarele (azi Calugari). La 1733 se preciza ca in apropierea acestor asezari exista piatra buna, din care se arde varul, iar la 1778 se pomenea despre extragerea calcarului, pentru arderea varului la Vascau.

Si astazi cuptoarele se ridica in panta dealului pentru ca bolovanii sa poata fi claditi si adusi mai usor. Bulgarii de calcar se cladesc in cuptor dupa reguli foarte precise, incat focul sa nu fie inabusit, iar curentii de aer sa circule liber. In partea de jos, la “talpa cuptorului” se pun bolovani mai mari, iar in partea de sus – bolovani mai mici. Cand cuptorul este umplut, “gura” acestuia se umple cu “sfac” in care se fac gauri – “liliecii” – pe unde se supravegheaza procesul arderii. “Liliecii” se inchid progresiv in timpul arderii. Focul arde 5-6 zile, apoi cuptorul este lasat sa se raceasca vreme de o zi si o noapte, dupa care bulgarii de var sunt scosi afara.

Vărarii din satele de pe cursul superior al Crişului Negru au fost deseori pomeniţi în documentele feudale, mai ales cei din Cărpinet şi Ponoarele (azi Calugări). La 1733 se preciza ca în apropierea acestor aşezări există piatra bună, din care se arde varul (“…pro exurendo calce lapides habet…”), iar la 1778 se pomenea despre extragerea calcarului, pentru arderea varului la Vaşcău. Menţiuni despre cunoaşterea tainelor acestui meştesug şi practicarea sa de către locuitorii din zona apar şi mai târziu, în 1838, referitor la iobagul Hoza Flora din Cărpinet care era plătit cu o “cabla” (80 kg) de grâu şi 6 “creiţari” pentru fiecare cabla de var arsă, ca vărar domenial în localitatea Fânaţe.

Şi astăzi cuptoarele se ridică în panta dealului pentru ca bolovanii să poata fi cladiţi şi aduşi mai uşor. Au forma cilindrică sau troconică cu pereţi de chirpici, cărămida sau piatra. O confirmă chiar primarul de Cărpinet, Gheorghe Ienciu. „În Cărpinet mai sunt vreo zece vărari. Sunt oameni tineri care provin din familii care au practicat vărăritul din tată în fiu. În vremurile bune, la Izbuc tot satul făcea var, şi o mare parte din Călugări. Acum nu prea mai au desfacere. Vând mai ales în Banat, Arad, Timiş, Caraş. Din păcate, dacă piatra nu mai oferă câştig, oricât ar fi omul legat de tradiţii, tot abandonează. Chiar dacă am încerca vitalizarea vărăritului cu fonduri europene, tot nu le-am putea rezolva problema. Nu le putem găsi piaţă”, a explicat primarul Gheorghe Ienciu.

DAVID AGUD

Mulțumim dnei muzeograf Lavinia Ungureanu, de la Secția Pedagogie Muzeală a Muzeului Țării Crișurilor, care ne-a facilitat mediatizarea acestei acțiuni.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s