În data de 7 februarie, organizatorii concursului cu tema 24 ianuarie din perspectiva mea istorică, adresat elevilor de gimnaziu și liceu, au desemnat câștigătorii. La acest concurs de eseuri au participat aproape 300 de elevi din toată țara, ca și din Republica Moldova.

Pe podium s-au aflat și câțiva pasionați de istorie din școli ale județului Bihor. Citiți în continuare textul care i-a adus elevei Oana-Maria Tomescu, clasa a VI-a, Liceul Teoretic Aurel Lazăr Oradea, premiul trei la secțiunea Gimnaziu.

Oana este îndrumată de dna prof. Livia Ghiurcuța.

Emoții, considerații, aprecieri în lumina istoriei

De ce ar trebui să îți mulțumim ție Alexandru Ioan Cuza?

Din anul 1859 încoace, aducem ofrande și flori în semn de mulțumire lui Alexandru Ioan Cuza, pentru Mica Unire. Dorința acestei mișcări era fondată pe ideea lui Cuza ca statul român să fie unitar modern, adoptând oficial numele de România,  care să aibă capitala la București, cu un singur guvern.

Dar ce însemna pentru omenire acest eveniment istoric, atât de însemnat? În primul rând așezarea omului în centrul reformei, a unei noi vieți și a unor trăiri diferite. Astfel, Unirea urmărea unificarea vechilor state: Moldova și Țara Românească, din punct de vedere cultural și economic. Procesul Unirii Principatelor Române a luat naștere în 1848, odată cu eșuarea revoluției și cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească.  Alexandru Ioan Cuza este ales ca domnitor al Moldovei în 5 ianuarie 1859, iar al Țării Românești la data de 24 ianuarie 1859. Odată cu alegerea sa ca domnitor comun al celor două state, își dorește o coordonare sigură, o conducere precisă și legi concrete. Orientarea liberală se datorează și influențelor lui Mihail Kogălniceanu, cel care l-a proclamat ca domn. Materializarea viziunii lui Cuza se putea face numai prin adoptarea unor reforme.

Bun gospodar și pus pe fapte mari, noul domnitor dorește sporirea avuției țării, lucru pe care îl face prin exproprierea unor biserici. Domnitorul desființează unele biserici și schituri mănăstirești, excepție făcând Mănăstirea Frăsinei, apreciind ctitoriile din jurul locașului de cult. Asemănarea dintre acest loc sfânt și mărețul Munte Athos este că aici se pot închina doar bărbații. În același timp, Cuza a impus ca bisericile să contribuie cu un procent de 10% pentru dezvoltarea financiară a statului, lucru care l-a nemulțumit pe mitropolitul Moldovei din acele timpuri.

O altă reformă a marelui domnitor este cea fiscală, care viza ca Principatele Române să fie dotate cu un sistem modern de fiscalizare.

Reforma agrară a cunoscut unele piedici, venite dinspre puterea conservatoare, însă domnitorul se dovedește a fi ferm în instituirea unor noi măsuri. Aceste măsuri urmăreau ca și țăranii să fie proprietari, dar, în același timp, să-și lărgească marja de impozitare. Relațiile feudale erau astfel desființate, iar țăranii se puteau bucura în sfârșit de loturi de pământ, de posibilitatea construirii locuințelor. Era un nou început prin care familiile de țărani puteau avea statornicie, stabilitate și independență, începând cu anul 1864.

Pentru că țăranii erau săraci, fără posibilități materiale, Alexandru Ioan Cuza a înființat o instituție bancară menită să sprijine oamenii din punct de vedere financiar. Această instituție bancară, numită CEC, era prima instituție bancară modernizată de serviciile căreia oamenii se bucură și în zilele de astăzi.  Mecanismul serviciilor se bazau pe împrumutul pe care-l accesau țăranii în atingerea obiectivului de a-și construi proprietatea, iar la un termen, stabilit de comun acord, aceștia înapoiau, periodic o sumă de bani, într-o perioadă determinată de timp, până epuizau datoria. Prin acest intens demers, domnitorul reușește victorios desființarea relațiilor feudale în agricultură și  împroprietărirea păturii țărănimii clăcașe.

Alexandru Ioan Cuza se dovedește a fi domnitorul implicat și în domeniul educației, el însuși fiind un om educat, cu studii universitare, cu rădăcini ferme în domeniul juridic. Este conștient că educația, familia și ereditatea construiesc omul care să sfințească locul. Educația definește ființa umană, o desăvârșește și o șlefuiește dăinuind în timp valori culturale. Valorile pe care le subliniază domnitorul  sunt cele de încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie.  A fi educat implică întotdeauna un obiectiv, o nuanță vie a vieții sociale și economice. Alexandru Ioan Cuza se dovedește a fi interesat de aspectul factorului educațional deoarece educația are implicații semnificative în prosperitatea economică a fiecărui individ în parte, a fiecărei comunități, a fiecărei națiuni. Astfel pune bazele Școlii Naționale de Arte Frumoase, la București, la conducerea căreia este desemnat Theodor Aman și este inaugurată, în premieră o Școală de Medicină Veterinară. De atunci și până în prezent ne bucurăm de resursele educative, din ce în ce mai dezvoltate care să asigure viitorilor adulți o alfabetizare funcțională în toate domeniile necesare unei vieți autonome și împlinite în societate, care să contribuie la starea de bine individuală și a comunității. Școala, prin conținuturile transmise,  reprezintă o resursă care să asigure performanța propriilor acțiuni sau chiar excelență.

Din punct de vedere cultural, domnitorul se implică și în implementarea reformei poștale. Introduce astfel corespondența prin poștă între comune, dar și posibilitatea oamenilor de a fi mai informați prin efectuarea abonamentelor la unele ziare și reviste. Astfel, informațiile circulau mult mai repede, destinatarul intrând, într-un timp mult mai scurt, în contact cu ceea ce trebuia să cunoască, iar expeditorul își atingea scopul mult mai sigur. Fire disciplinată, Cuza impune uniforma în rândul angajaților poștei, arătând respect față de instituția nou oblăduită. Uniforma este semn distinctiv pentru o instituție, impune respect și transmite o atitudine principială și pozitivă, de aceea mă mândresc că am acest privilegiu și eu, ca elev.

Prin toată activitatea sa, implicarea în dezvoltarea țării noastre, bunele strategii, pentru răspunsul la necesitățile moderne ale omenirii, pentru corectitudinea, respectarea cuvântului și a pământului românesc, îți mulțumesc ție Alexandru Ioan Cuza!

OANA-MARIA TOMESCU,

Liceul Teoretic Aurel Lazăr, Oradea

Sursă portret Oana Tomescu: fototeca personală