Cu un abandon școlar peste media europeană, costuri ascunse ale educației care limitează accesul egal la educație de calitate și un clivaj cronic între copiii din urban și cei din rural, care se reflectă în rezultatele la examenele naționale, noul an școlar debutează sub semnul tensiunilor și în condițiile unor cheltuieli publice pentru educație care continuă să plaseze țara noastră sub media Uniunii Europene. Organizația Salvați Copiii România prezintă principalele date îngrijorătoare și solicită autorităților decidente să lucreze pentru interesul superior al copilului și pentru restabilirea accesului la educație egală pentru toți copiii vulnerabili.

După o vară care a adus multiple și profunde schimbări în domeniul învățământului preuniversitar,
debutul anului școlar 2025-2026 este marcat de numeroase incertitudini și întrebări la care autoritățile
nu pot răspunde deocamdată: cum a evoluat numărul elevilor care învață în clase cu predare simultană,
câți elevi vor fi nevoiți să facă naveta către școlile unde au fost mutați, cum a evoluat numărul de elevi
pe clasă, câte cadre didactice predau materii din afara ariei curriculare sau alte materii decât cele pentru
care sunt titulari.

Aceste necunoscute legate de impactul imediat al Legii 141/2025 asupra sistemului de învățământ
preuniversitar nu fac decât să se adauge unor provocări preexistente, care marchează profund
egalitatea de șanse și chiar accesul copiilor români la o educație de calitate.

Neparticiparea la educație și părăsirea timpurie a școlii

La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara
sistemului de educație (440.734, reprezentând 18,7% din populația rezidentă de vârsta respectivă) 1 , în
timp ce cele mai recente date statistice privind abandonul școlar arată că 26.000 de elevi au abandonat
școala în anul școlar 2022-2023.

În ceea ce privește rata de părăsire timpurie a școlii (procentul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24
de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu-și continuă educația sau formarea profesională), România
înregistrează cea mai proastă situație din ultimii 7 ani 6 , cu un nivel total de 16,8% (față de media UE de
9,4%). Și mai îngrijorător este faptul că acest indicator variază foarte mult în funcție de mediul de
locuire. Astfel, dacă în marile orașe, nivelul este de doar 5% (sub media UE de 8,3% pentru acest mediu),
în urbanul mic se ajunge la 15,3%, iar în mediul rural la 26,3%. În plus, cei mai mulți dintre acești tineri
nu participă pe piața muncii (11,1% neavând un loc de muncă față de 5,7% care muncesc).

Rezultatele participării la educație

Analizând generația de elevi care au susținut Evaluarea Națională în vara acestui an, se observă că
aproape o treime (32,73% din promoția 2016-2025) nu au reușit să promoveze acest examen cu succes.
Raportându-ne strict la elevii care s-au prezentat la probele de examen, remarcăm diferențe foarte mari
între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca medii sub 5 este
de 9,15%) și colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%).

Diferența dintre numărul elevilor care au început clasa pregătitoare în anul 2016 și cei care au
început clasa a VIII-a în anul 2024 este de 12.189 (6,48% din generație).

Între numărul elevilor care au început clasa a VIII-a în anul 2024/2025 și numărul elevilor înscriși la
Evaluarea Națională 2025 este o diferență de 16.815, ceea ce reprezintă aproape 9% (8,93%) din
generație. Remarcăm faptul că pierderile pe parcursul clasei a VIII-a sunt mai ridicate decât cele din
cei 8 ani școlari anteriori cumulat, atât la nivel național, cât și în 32 de județe, cele mai mari
diferențe înregistrându-se în Giurgiu (diferență de 12,24 puncte procentuale), Cluj (diferență de
9,63 puncte procentuale) și Suceava (diferență de 8.88 punte procentuale).

Între numărul elevilor care au fost înscriși la Evaluarea Națională și numărul elevilor care au
participat la Evaluarea Națională 2025 este o diferență de 6.994, ceea ce reprezintă 3,72% din
generație.

25.618 dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională au obținut medii mai mici de 5, ceea ce
reprezintă 13,6% din generație (sau 16,8% dintre participanții la examen). Subzistă diferențele
foarte mari între absolvenții de gimnaziu din mediul urban (a căror rată de insucces exprimată ca
medii sub 5 este de 9,15%) și colegii lor din mediul rural, cu o rată triplă a mediilor sub 5 (30,09%).

Siguranța în mediul școlar

O anchetă realizată de Organizația Salvați Copiii în luna noiembrie a anului trecut și la care au participat 1957 de copii și 4788 de părinți a arătat că 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni
ale anului școlar trecut. Incidența violenței este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de
gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu adolescenții. Părinții raportează acte de violență asupra
propriilor lor copii cu o rată cu 3% mai ridicată, cu un vârf de 22,4% la ciclul primar.

Unitățile de învățământ sunt principalul loc al incidentelor (73,5%, conform copiilor, 87,7% conform
părinților), urmate de parcurile și locurile de joacă (13,3%). În aproximativ 70% din cazuri, agresorul este
un alt copil (coleg/prieten), iar în 25% un copil necunoscut. Cadrele didactice sunt rar menționate de
copii (3,8%), dar mai frecvent de părinți (8,1%).

Dincolo de incidența foarte ridicată a violenței, răspunsurile copiilor indică și o situație îngrijorătoare a
raportării actelor de violență și, implicit, a încrederii în adulții de referință. Astfel, la întrebarea adresată
copiilor dacă aceștia au cerut ajutorul sau au povestit unui adult despre ce li s-a întâmplat, o treime au
afirmat că nu au povestit niciunui adult despre experiența trăită. Iar atunci când incidentul a fost
semnalat unui adult, acesta din urmă a intervenit în sprijinul copilului în aproape 9 din 10 cazuri.

Rezultatele testării PISA 2022 confirmă o incidență mai mare a bullying-ului în rândul elevilor de
gimnaziu (32,1%), în comparație cu cei de liceu (23,6%), dar și existența unor diferențe semnificative în
funcție de statutul socioeconomic al elevilor (cu o incidență de 28,1% în rândul celor dezavantajați față
de 21,4% în rândul celor avantajați), în funcție de profilul unității de învățământ (nivelul fiind de 31,4% în
cazul școlilor dezavantajate și 20,3% în cazul celor mai avantajate școli), dar și în funcție de mediul unde
aceasta funcționează (cu o incidență care variază de la 31,5% în cazul școlilor din mediul rural, 25,9% în
cazul celor din urbanul mic și 22,8% pentru unitățile din marile orașe).

Date din aceeași sursă arată și faptul că, în cazul elevilor români, există o legătură puternică între
expunerea la bullying și performanțele la matematică. Astfel, o creștere cu o unitate a indexului de
expunere la bullying conduce la o scădere cu 4 puncte a scorului obținut la testarea la matematică (după
eliminarea celorlalți principali factori care influențează rezultatele la testare, respectiv profilul
socioeconomic al elevului și al școlii).

Investițiile în educație și costurile ascunse ale educației

Cele mai recente date privind cheltuielile publice pentru educație continuă să plaseze țara noastră sub
media Uniunii Europene. Astfel, la nivelul anului 2023, aceste cheltuieli au reprezentat, în România, 3,4%
din produsul intern brut (față de o medie UE de 4,7%), respectiv 8,4% din cheltuielile publice (față de o
medie UE de 9,6%) 12 .

Potrivit unui sondaj Salvați Copiii, finanțarea publică insuficientă a educației se reflectă și în eforturile
financiare pe care familiile sunt nevoite să le facă pentru școlarizarea copiilor. Astfel, părinții sunt nevoiți
să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice,
iar comparativ cu anul 2021, costul mediu anual suportat de părinți pentru educația copiilor a crescut cu
aproximativ 3.100 de lei, până la 9.818 de lei anual. Cele mai importante creșteri sunt cele legate de
meditații, aproximativ 3.700 lei, și after school, aprox. 2.500 lei. Costul mediu total anual crește odată cu
vârsta copilului, de la 6.803 în cazul ciclului primar, la 10.781 la gimnaziu și 12.119 la liceu.

Meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți. Analizând pe niveluri de
educație, observăm niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai
redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%). Deși nu toți respondenții
apelează la meditații pentru copiii lor, atunci când apar, meditațiile reprezintă al doilea cost ca nivel
mediu, atingând pragul de 6.234 lei. După cum era de așteptat, cei mai mulți dintre respondenții care
apelează la meditații pentru copiii lor fac acest pas în vederea pregătirii pentru examenele naționale
(58%), următorul motiv fiind recuperarea materiei pe care copilul nu reușește să o parcurgă la clasă
(36%) și îmbunătățirea performanțelor deja atinse de copil (32%). Costul meditațiilor este resimțit ca un
efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre
respondenții ai căror copii le urmează.

CONTACT:

Roxana Paraschiv, coordonator Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, Organizația Salvați Copiii, tel. 0745 664 674, e-mail: roxana.paraschiv@salvaticopiii.ro

Sursă imagine: fototeca Salvați Copiii