Articolul abordează problematica formării competențelor de literație în ciclul primar, evidențiind etapele dezvoltării acestora, dificultățile frecvente întâlnite la elevi și strategiile didactice eficiente. Se subliniază rolul cadrului didactic în transformarea citirii dintr-o abilitate mecanică într-un proces de înțelegere, interpretare și utilizare a informației.

CUVINTE-CHEIE: literație, citire, înțelegerea textului, ciclul primar, strategii didactice

1. Introducere

În contextul educației contemporane, literația reprezintă o competență-cheie, esențială pentru succesul școlar și integrarea socială a elevilor. În accepțiunea actuală, literația nu se limitează la capacitatea de a citi și a scrie, ci implică înțelegerea, interpretarea și utilizarea informațiilor din texte în diverse contexte de viață (OECD, 2018).

În ciclul primar, formarea literației constituie un proces complex și gradual, care necesită intervenții didactice adaptate nivelului de dezvoltare al elevilor. Rolul cadrului didactic devine astfel central, acesta fiind responsabil de crearea unor contexte de învățare care să stimuleze atât competențele cognitive, cât și motivația pentru lectură.

2. Etapele dezvoltării literației în ciclul primar

Dezvoltarea literației se realizează progresiv, de la clasa pregătitoare până la clasa a IV-a, fiecare etapă având particularități specifice.

2.1. Etapa inițială – familiarizarea cu citirea și scrierea

(clasa pregătitoare – începutul clasei I)

În această etapă, elevii dobândesc competențe de bază: recunoașterea literelor și a sunetelor corespunzătoare, realizarea corespondenței fonem-grafem și formarea silabelor și a cuvintelor simple. Înțelegerea textului este globală și limitată la mesaje scurte.

Accentul cade pe explorare și pe dezvoltarea interesului pentru lectură.

2.2. Etapa consolidării citirii

(clasa I – clasa a II-a)

Elevii își dezvoltă fluența citirii și își îmbogățesc vocabularul. Încep să identifice elementele esențiale ale textului (personaje, loc, timp) și să răspundă la întrebări simple.

Această etapă este esențială pentru formarea unei baze solide în citire și înțelegere.

2.3. Etapa dezvoltării înțelegerii textului

(clasa a II-a – clasa a III-a)

Citirea devine mai fluentă și mai expresivă, iar elevii încep să opereze cu informația din text. Ei identifică ideile principale, stabilesc succesiunea evenimentelor și pot reda conținutul cu propriile cuvinte.

Accentul se mută de la citirea mecanică la înțelegerea și organizarea informației.

2.4. Etapa utilizării citirii pentru învățare

(clasa a III-a – clasa a IV-a)

În această etapă, citirea devine un instrument de învățare. Elevii extrag informații din texte variate, formulează opinii și realizează conexiuni între text și experiențele personale sau cunoștințele anterioare.

Se dezvoltă gândirea critică și autonomia în învățare.

3. Dificultăți frecvente în dezvoltarea literației

În practica educațională, elevii din ciclul primar pot întâmpina o serie de dificultăți:

• Dificultăți de citire (decodare): citire lentă, silabisită, confuzii între litere sau dificultăți în citirea cuvintelor complexe;
• Dificultăți de vocabular: vocabular redus și dificultăți în înțelegerea cuvintelor noi;
• Dificultăți de înțelegere: identificarea dificilă a ideilor principale și a succesiunii evenimentelor;
• Dificultăți de concentrare: citire mecanică și pierderea atenției;
• Dificultăți de exprimare: dificultăți în redarea conținutului și în formularea opiniilor;
• Motivație scăzută pentru lectură: perceperea cititului ca obligație și preferința pentru mediul digital.

Aceste dificultăți sunt firești în anumite etape, însă pot fi diminuate prin intervenții didactice adecvate.

4. Strategii didactice pentru dezvoltarea literației

Pentru formarea competențelor de literație, cadrele didactice pot utiliza următoarele strategii:

• Selectarea textelor adecvate: texte accesibile și relevante pentru interesele elevilor;
• Lectura expresivă a profesorului: modelarea citirii prin intonație și expresivitate;
• Discuțiile pe marginea textului: utilizarea întrebărilor deschise pentru stimularea gândirii;
• Activități creative: desen, dramatizare, continuarea poveștii;
• Amenajarea unui colț de lectură: facilitarea accesului la cărți;
• Activități de tip club de lectură: stimularea interacțiunii sociale;
• Implicarea familiei: susținerea lecturii în mediul familial.

Aplicarea consecventă a acestor strategii contribuie la dezvoltarea unei relații pozitive între copil și lectură.

5. Concluzii

Formarea literației în ciclul primar reprezintă un proces esențial pentru dezvoltarea competențelor cognitive și sociale ale elevilor. Aceasta depășește simpla achiziție a citirii și scrierii, implicând capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informația în mod eficient.

Rolul cadrului didactic este determinant în acest proces, prin alegerea strategiilor didactice adecvate și prin crearea unor contexte de învățare relevante și motivante.

În esență, obiectivul educației nu este doar formarea unor elevi care citesc corect, ci a unor persoane capabile să înțeleagă și să utilizeze informația în mod critic și creativ.

BIBLIOGRAFIE

• OECD (2018). PISA 2018 Assessment and Analytical Framework: Reading, Mathematics and Science. Paris: OECD Publishing.
• Stan, C. (2016). Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar. București: Editura Didactică și Pedagogică.
• Cucoș, C. (2006). Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
• Ionescu, M., & Radu, I. (coord.) (2001). Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia.
• Ministerul Educației (2013). Programa școlară pentru disciplina Comunicare în limba română, clasele pregătitoare – a II-a.
• Ministerul Educației (2014). Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a III-a – a IV-a.
• Snow, C. (2002). Reading for Understanding: Toward an R&D Program in Reading Comprehension. RAND Corporation.

prof. înv. primar LIANA TEODORA SABO,

Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” Oradea

Sursă imagini: fototeca Liana Sabo