Juriul concursului de eseuri pentru elevi și studenți Tinerii, co-creatori ai eduicației a tras concluziile. Vă reamintim că această întrecere a fost inspirată de tema pe care UNESCO a stabilit-o ca generic pentru ediția 2026 a Zilei internaționale a educației, ca un exercițiu de transparență și democratizare participativă, pavând drumul tinerilor, primii beneficiari ai actuluii educativ, spre decizii cruciale care îi privesc.

Distinșii membri ai juriului sunt dna prof. dr. Ioana Trempe, profesoară de Limba și literatura română la Școala Gimnazială Oltea Doamna, dna prof. Diana Borodan, profesoară de Limba și literatura tromână la CN Onisifor Ghibu, dna Crăciun Bokos Emese, office manager al Editurii Casa, sponsorul concursului, dna Oana Vaida, funcționar european pe lângă Comisia Europeană, dl prof. dr. Alin Ștefănuț, proferor de Limba și literatura română, inspector școlar genral al județului Boihor și președinte de onoare al juriului.

Numele câștigătorilor și eseurile acestora le vom publica în zilelel următoare. Până atunci, într-o avanptremieră, reproducem comentariile succinte care au însoțit evaluarea dlui inspector școlar general, trimise odată cu clasamentul stabilit de domnia-sa. Aceste judecăți probează impactul scolastic pe care textele participanților l-a generat în conțtiința evaluatorilor.

Microfoanele din sala de clasă s-au întors timp de o clipă înspre sală. Iar impactul este cel al unei unde de șoc.

Atenție: textele evocate de dl prof. Alin Ștefănuț reprezintă o parte din notarea finală a eseurilor și le reproducem aici ilustrativ, pentru încărcătura lor umană și emoțională.

Co-creatori în școala-muzeu: Din perspectiva mea, este cea mai valoroasă lucrare din concurs prin maturitatea discursului, construcție, nivelul ideatic și încadrarea foarte bună a temei IA – educație. În același timp, valorifică foarte bine experiența personală.

Creativitatea, prima victimă a unei școli repetitive: Tonul eseului este echilibrat și autentic. Propune, totodată, o reflecție profundă asupra conformismului școlar. Se remarcă o accentuată notă de literaritate a discursului.

Democratizarea eșecului: Impresionează prin originalitatea perspectivei și prin modul în care transformă frica de greșeală într-o reflecție matură asupra limitelor sistemului educațional actual.

Școala de hârtie: E foarte bună metaforă centrală și reflecție matură asupra diferenței dintre educația oficială și cea real trăită de elevi.

Mitul „studentului tăcut”: Eseu are formulări memorabile și reflecție intelectuală autentică. se evidențiază prin originalitatea ideilor și prin abordarea relației dintre participarea activă și procesul autentic de învățare. Utilizează exemple sugestive pentru a demonstra că implicarea elevului este esențială în formarea unei educații eficiente.

Școala notelor mari și elevii fără busolă: Surprinde nevoia unei educații centrate nu doar pe performanță școlară, ci și pe dezvoltarea competențelor reale, a gândirii critice și a echilibrului emoțional al elevilor.

Microfoanele din sălile de curs s-au întors, timp de o clipă, înspre sală. Iar impactul a fost cel al unei unde de șoc.