Trăim într-o lume obsedată de perfecțiune, care le cere copiilor, de la vârste tot mai mici, să fie impecabili. Însă viața reală nu este o linie dreaptă, iar succesul adevărat nu înseamnă lipsa greşelilor, ci felul în care învăţăm să ne ridicăm după ce ne-am împiedicat. Inițiativa pedagogică a formatorilor psiholog drd. Crina Crețu și psiholog drd. Alin Creţu susținută în cadrul workshop-ului „Aur în lecții: Metafora Kintsugi şi dinamica valurilor semantice” îşi propune să schimbe complet felul în care privim eșecul în şcoli, nspirându-se dintr-o tradiție japoneză fascinantă: Kintsugi, arta de a repara vasele sparte cu aur lichid. În loc să ascundă crăpăturile, artiştii japonezi le scot în evidență, considerând că un obiect reparat devine mult mai rezistent și mai valoros tocmai pentru că poartă vizibil urmele istoriei sale.

Directorul adjunct Roland-Robert Bocoi al Liceul cu Program Sportiv „Bihorul” unde s-a deasfășurat a menționat că: „În educație, acest „aur” înseamnă transformarea fiecărui obstacol într-o oportunitate reală de creştere. Fisura în învățare apare adesea exact acolo unde abstractul unei lecții aride îi pierde pe elevi, provocând confuzie sau plictiseală”. În acele momente, o predare modernă refuză linia plată a monotoniei; profesorul nu ignoră blocajul, ci coboară intenționat spre exemple vii din realitate, transformând ora într-un „val semantic” care urcă și coboară fluid între teorie și practică.

Profesorul universitar Valentin Blândul a completat: „Când un elev greşeşte, acea eroare devine spațiul exact în care cadrul didactic poate turna liantul cunoaşterii, sudând informațiile într-un mod profund și durabil”.

Desigur, acest aur Kintsugi nu înseamnă o simplă cosmetizare estetică a eșecului, ci un proces laborios de reconstrucție prin efort conștient, în care acceptarea disconfortului și corectarea ghidată sunt cele care clădesc, pas cu pas, o nouă structură mentală.

Această filozofie schimbă profund regulile jocului în viaţa de zi cu zi a tinerilor, care se confruntă tot mai des cu presiunea uriaşă a notelor, a examenelor și cu riscul de epuizare școlară sau emoțională. Un elev puternic nu este un robot programat să obțină doar calificative maxime și să nu greşască niciodată, ci un tânăr care găsește resursele interioare de a învăța din propriile eșecuri. Momentele de cumpănă, anxietatea dinaintea testelor și perioadele dificile lasă urme adânci, însă depăşirea lor şi integrarea corectă a acestor experiențe fac parte din palmaresul autentic al dezvoltării fiecărui copil, spunând povestea unei maturizări asumate.

Reziliența nu este un dar genetic imuabil, ci un muşchi psihologic care se antrenează zi de zi în momentele grele, iar forța de mâine a tinerilor depinde în totalitate de calitatea „lipiciului mental” pe care aleg să îl folosească atunci când cerințele școlare sau provocările vieții devin copleșitoare.

„A recunoaşte deschis că ai o vulnerabilitate, că treci printr-un impas academic sau că ai nevoie de sprijin nu reprezintă o dovadă de slăbiciune, ci primul pas curajos spre o maturitate personală autentică. Scopul nostru nu este să formăm tineri care se cred invincibili – o iluzie care se prăbuşeşte la primul eșec major, ci oameni antifragili, pe care provocările vieții nu îi dărâmă, ci îi definesc ca personalități echilibrate”, au declarat formatorii proiectului, psiholog drd. Crina Creţu şi psiholog drd. Alin Creţu.

Această cultură a robusteții interioare nu se poate clădi însă izolat. Ea prinde viață doar atunci când profesori, consilieri şcolari, antrenori, părinți și elevi îşi dau mâna, transformând întreaga comunitate educațională într-un spațiu cald, sigur și plin de sprijin, unde fiecare copil este ajutat să îşi transforme vulnerabilitățile în superputeri.

Evenimentul a făcut parte din Proiectul „Clubul Prietenilor TopFormalis”, ediția a X- a, inclus în Calendarul Activităților Educative Județene al Inspectoratului Şcolar Județean Bihor, nr. 70 din 9 octombrie 2025.

IULIA CREȚU,

elevă, Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea

Sursă imagine: fototeca Iulia Crețu