Educația ca arhitectură a devenirii

Publicăm în serial texte înscrise la concursul de eseuri intitulat Tinerii, co-creatori ai educației, organizat de CCD Bihor și ISJ Bihor, inspirat de tema propusă de UNESCO pentru Ziua educației din acest an. Lista completă a premiilor o găsiți AICI.

Fundația educației, tinerii ca element de rezistență

Un concept cunoscut de toată lumea este faptul că pentru a construi o clădire rezistentă, ai nevoie de o fundație solidă. Acest principiu se aplică și în educație, care reprezintă baza vieții unui om. Cu cât este mai bine construită, cu atât dezvoltarea individului e mai armonioasă. Întrebarea care se ridică este: cum putem construi o fundație stabilă și adaptată realităților actuale? Ei bine, așa cum baza unei construcții devine mai stabilă prin armare, în educație, acest procedeu este reprezentat de implicarea tinerilor. Astfel, educația ideală ar trebui să însemne un dialog, nu un monolog, între arhitecții care o proiectează- ,,profesorii” și constructorii care vin cu aportul activ – ,,elevii”. Fără implicarea acestora, educația rămâne rigidă și lipsită de relevanță.

În primul rând, educația trebuie să îndemne tinerii să învețe pentru viață, nu pentru doar note. Accentul pus excesiv pe rezultate imediate și pe performanță măsurată în cifre generează presiune și frica de eșec, determinând elevii să evite inițiativa și creativitatea. Educația ar trebui să schimbe această perspectivă și să transforme greșeala într-o oportunitate de învățare și dezvoltare.  

În al doilea rând, o educație ideală se formează și prin îndrumarea spre cooperare, nu prin competiție excesivă. Lucrul în echipă îi ajută pe tineri să-și împartă echitabil sarcinile, să asculte păreri diferite si poate chiar să accepte idei contrare cu ale lor. Cooperarea este de cele mai multe ori cheia succesului, iar in procesul de dezvoltare a unui tânăr, această percepție trebuie să fie acceptată, nu respinsă. Concurența poate fi un bun stimulator spre performanță, dar de multe ori această competiție devine una excesivă care produce stres, anxietate sau lipsă de încredere în sine. Într-un astfel de context, cooperarea devine alternativa sănătoasă, care încurajează sprijinul reciproc și dezvoltarea armonioasă.

În concluzie, nu e imposibil să construim o educație ideală. Este nevoie doar de deschidere spre o schimbare și de înțelegerea că, pentru a clădi ceva stabil, este nevoie de o dublă perspectivă. Din acest motiv, rolul tinerilor în educație este esențial, ei fiind elementul activ din procesul de evoluție a societății. 

ANDREEA LASCU, studentă, an I, premiul III

Sursă portret: fototeca personală Andreea Lascu

Leave a comment