Potrivit Centrului European pentru Controlul Bolilor, între 1 februarie 2024 și 31 ianuarie 2025, numărul total de persoane diagnosticate cu rujeolă a fost de 32.265, la nivelul UE, dintre care 27.568 proveneau din România. A doua țară din top este la mare distanță – Italia, cu 1.097 cazuri.

Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%, în timp ce pentru doza a doua, procentul scade și la 20%, în unele comunități. Principalele cauze țin de carențele informaționale, de dezinformarea din social media, precum și de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului, cum arată datele studiului calitativ al Salvați Copiii România.

Salvați Copiii România a lansat campania de conștientizare publică „Povești de vaccinat copiii” și solicită autorităților simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor, training-uri în comunicare pentru personalul medical, precum și dezvoltarea unei echipe multidisciplinare la nivel local care să promoveze vaccinarea copiilor.

În perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate în total 35.736 de cazuri de rujeolă, din care 27.720 la copii sub 15 ani și 3.188 la adolescenți între 15 și 19 ani. În același interval, s-au înregistrat 30 de decese cauzate de rujeolă, potrivit INSP „Situația rujeolei în România la data de 31.12 .2025”.

Într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP.

Toate valorile sunt sub ținta de 95% recomandată de OMS. Conform concluziilor celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei (RVC, septembrie 2025) 2 , România se numără printre cele 13 țări din Regiunea Europeană OMS cu transmitere endemică a rujeolei, ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere.

Acoperirea vaccinală națională (%) arată următoarea situație a vaccinărilor:

• BCG: 93,5%
• Hep B (3 doze): 55,0%
• DTPa  – împotriva difteriei, tetanosului și pertussis acelular – (3 doze): 55,0%
• VPI  – Vaccinul polio inactivat (3 doze): 55,0%
• Hib (3 doze): 55,0%
• Pneumococic (3 doze): 54,0%
• ROR (1 doză): 47,4%.

Studiul “Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România. Un studiu calitativ privind perspectivele asistenților medicali comunitari și ale medicilor de familie” al Salvați Copiii a explorat perspectivele a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari (AMC) care au în evidență peste 11.000 de copii din mediul rural.

Studiul a identificat:

• Barierele atitudinale și comportamentale, refuzul categoric al unor comunități și frica de reacții adverse.
• Barierele socio-culturale sunt reprezentate de aspecte culturale, lingvistice, religioase și mobilitatea ridicată a familiilor.
• La nivel informațional, impactul negativ al mass-media, dezinformarea pe rețelele sociale și miturile despre vaccinare reprezintă obstacole majore.
• În plus, există bariere sistemice precum birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și lipsa transportului.

O tendință importantă care se evidențiază din interviurile cu medicii de familie este scăderea progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR, în special pentru doza a doua administrată la 5 ani. Dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%. Aceste provocări creează un cerc vicios în care lipsa rapelului reduce eficiența programului de imunizare, expunând copiii la riscul de îmbolnăvire chiar și după administrarea primei doze.

Din analiza interviurilor reiese că relația medicilor de familie cu părinții este complexă și variază semnificativ. Mulți medici raportează comportamente de evitare din partea părinților, care amână constant vaccinările și refuză să-și asume în scris decizia. Medicii văd asistenții medicali comunitari ca intermediari ideali pentru comunicarea cu grupurile vulnerabile sau rezistente la vaccinare.

Medicii de familie identifică multiple obstacole la nivel sistemic, precum absența consecințelor pentru nevaccinare care au redus semnificativ ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile și izolate. Din perspectiva lor, barierele culturale și sociale, precum și mobilitatea ridicată a familiilor, complică și mai mult eforturile de vaccinare. În plus, în interacțiunea cu părinții, medicii observă că frica de reacții adverse și lipsa percepției privind gravitatea bolilor prevenibile prin vaccinare reprezintă obstacole semnificative în convingerea acestora să-și vaccineze copiii.

Campania „Povești de vaccinat copiii”, realizată de Organizația Salvați Copiii România, este un demers de informare și educare despre importanța vaccinării și despre rolul informațiilor medicale validate în protejarea sănătății copiilor. Pentru recomandări adaptate fiecărui copil și informații corecte despre vaccinare, adresați-vă întotdeauna medicului pediatru sau medicului de familie.