SchoolBit publică în serial câteva dintre textele cuprinse în volumul de rezumate al Simpozionului Județean Partenie Cosma – Impactul inovației și al dezvoltării economice asupra procesului educațional, apărut la editura Didactica Militans a Casei Corpului Didactic Bihor. Coordonatorii volumului sunt directorul colegiului, prof. Daniel Dumitru Negrean, prof. dr. ec. Marcela-Sefora Nemțeanu și prof. dr. ec. Monica Faur, de la Colegiul Economic „Partenie Cosma” Oradea. Cititorii au astfel acces, pas cu pas, la contribuțiile cadrelor didactice și ale elevilor participanți la simpozion.

PARCURGEȚI ÎN CONTINUARE UN FRAGMENT DIN STUDIUL INTITULAT DE LA AULĂ LA SCENĂ: PSIHODRAMA CA INOVAȚIE PEDAGOGICĂ, SEMNAT DE PROF. PSIH. DRD. ALIN CREȚU.

Transformările accelerate produse de digitalizare influențează profund modul în care elevii învață, comunică și se raportează la procesul educațional. Deși tehnologia oferă oportunități multiple pentru diversificarea strategiilor didactice, aceasta nu poate substitui dimensiunea relațională și emoțională a educației (Goleman, 2018, p. 42). În acest context, lucrarea propune valorificarea psihodramei ca metodă pedagogică experiențială capabilă să dezvolte empatia, creativitatea și gândirea critică a elevilor.

Pornind de la experiența didactică acumulată în peste 18 ani de activitate, este prezentat un model integrativ inovator, denumit „Psihodrama Augmentată”, care îmbină metodele psihodramatice cu instrumentele digitale moderne (Moreno, 2019, pp. 23-25). Lucrarea evidențiază relevanța acestei abordări pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și pentru adaptarea procesului educațional la cerințele societății contemporane.

Societatea contemporană este caracterizată de o evoluție rapidă a tehnologiilor digitale, fenomen care influențează profund toate domeniile vieții sociale, inclusiv educația (Selwyn, 2016, p. 11). În ultimii ani, integrarea platformelor digitale, a aplicațiilor educaționale și a instrumentelor multimedia a devenit o componentă importantă a procesului instructiv-educativ.

Cu toate acestea, experiența pedagogică arată că utilizarea tehnologiei nu garantează automat creșterea calității procesului de învățare. În multe situații, elevii devin consumatori pasivi de informație, iar interacțiunea umană directă este diminuată (Durlak et al., 2011, pp. 406- 407).

După trei decenii de activitate didactică, observăm un fenomen paradoxal: elevii sunt mai conectați tehnologic ca niciodată, dar adesea întâmpină dificultăți în dezvoltarea competențelor de comunicare, empatie și colaborare. În acest context, inovația pedagogică trebuie să depășească simpla utilizare a tehnologiei și să integreze metode experiențiale care implică activ elevii în procesul de învățare (Păun, 2017, p. 88).

Psihodrama, metodă creată de Jacob Levy Moreno, oferă un cadru educațional valoros pentru dezvoltarea competențelor socio-emoționale și pentru stimularea participării active a elevilor (Moreno, 2019, pp. 15-18). Psihodrama reprezintă o metodă experiențială bazată pe dramatizarea unor situații reale sau simbolice, prin intermediul jocului de rol și al interacțiunii de grup (Blatner, 2007, pp. 32- 35).

În cadrul procesului psihodramatic pot fi identificate trei roluri principale: psihodramaticianul, care facilitează desfășurarea activității; protagonistul, care explorează o situație personală sau simbolică; ego-urile auxiliare, reprezentate de ceilalți participanți care interpretează diferite roluri.

BIBLIOGRAFIE

1. Moreno, J. L., 2019. Teatrul spontaneității. București: Editura Trei, pp. 15-25.
2. Blatner, A., 2007. Fundamentele psihodramei. Cluj-Napoca: Editura Argonaut, pp. 32-67.
3. Roșu, M., 2016. Psihodramă: Teorie și practică. București: Editura Universitară, pp. 54-56.
4. Goleman, D., 2018. Inteligența emoțională. București: Curtea Veche, pp. 42-45.
5. Păun, E., 2017. Pedagogia: provocări și paradigme. Iași: Polirom, pp. 88-93.
6. Selwyn, N., 2016. Education and Technology: Key Issues and Debates. London: Bloomsbury, pp. 11-18.
7. Mishra, P. & Koehler, M. J., 2006. ‘Technological Pedagogical Content Knowledge: A Framework for Teacher Knowledge’, Teachers College Record, 108(6), pp. 1017–1054.
8. Redecker, C., 2017. European Framework for the Digital Competence of Educators (DigCompEdu). Luxembourg: Publications Office of the EU, p. 22.
9. Durlak, J. A., Weissberg, R. P., Dymnicki, A. B., Taylor, R. D. & Schellinger, K. B., ‘The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta-analysis of school-based universal interventions’, Child Development, 82(1), pp. 405–432.
10. Heckman, J. J., Kautz, T., 2012. ‘Hard evidence on soft skills’, Labour Economics,19(4), pp. 451–464.

prof. psiholog drd. ALIN CREȚU,

CSEI „Orizont” Oradea, Structura Tileagd

CITIȚI INTEGRAL ACEST STUDIU ACCESÂND VOLUMUL ONLINE (PP. 20-24)

Sursă portret generic: fototeca Alin Crețu