Examen la șase materii din 2027

După eliminarea examenului suplimentar de admitere la liceu, dezbaterea din sistemul educațional românesc s-a mutat rapid pe un alt subiect major: reforma Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. Propunerea aflată în discuție vizează extinderea examenului dincolo de Limba română și Matematică — singurele două probe actuale — la șase discipline, cu posibilitatea ca o parte dintre ele să fie opționale, alese de elevi în funcție de abilități și interese.

Cătălin Nan, președintele Federației Naționale a Părinților Edupart, a declarat că urmează să fie înființat un grup de lucru pentru reforma Evaluării Naționale, din care vor face parte și reprezentanții părinților. Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru Învățământ din Senat, a confirmat că există un acord politic pentru reformarea examenului, cu modificările posibil finalizate până în vara anului 2027.

Contextul este direct legat de rezultatele PISA 2025, publicate pe 8 septembrie: România se confruntă cu un declin semnificativ al competențelor la matematică, citire și științe. Reforma Evaluării Naționale — care a rămas neschimbată structural de ani buni — este văzută ca un prim pas spre un diagnostic mai complet al pregătirii elevilor de gimnaziu. Elevii de clasa a VII-a din Bihor, care vor susține Evaluarea Națională în 2028, urmăresc cu interes direcția în care se îndreaptă reforma.

Miniștrii educației au adoptat o declarație comună privind AI

Peste 25 de miniștri ai educației reuniți la Paris au adoptat miercuri, 10 septembrie, o declarație ministerială comună privind susținerea educației ca drept al omului și bun comun în era inteligenței artificiale, în cadrul Digital Learning Week 2026 — evenimentul anual flagship al UNESCO, desfășurat la Paris între 8 și 11 septembrie. Declarația este însoțită de lansarea unui pachet de sinteze de politici privind guvernarea AI, suveranitatea digitală și adecvarea vârstei pentru utilizarea AI în educație. Sesiunile plenare pot fi urmărite pe dlw.unesco.org.

Scrisori metodice pentru profesorii de la clasele a IX-a

Ministerul Educației a transmis cadrelor didactice care predau la clasa a IX-a o scrisoare metodică cu repere pentru organizarea primelor șapte săptămâni de cursuri, însoțită de ghidul Organizare cu sens. Este prima generație de elevi care studiază după noile programe școlare de liceu.

Franța: Macron cere Comisiei Europene interzicerea rețelelor sociale pentru minori

Președintele Emmanuel Macron a solicitat Comisiei Europene să acționeze la nivel european pentru interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale, recunoscând că Franța nu a reușit să implementeze singură această măsură. Apelul vine în contextul dezbaterii europene despre protecția copiilor online — o dezbatere în care România se află și ea, fără un cadru legislativ clar adoptat.

SUA: Marile districte școlare interzic AI generativ în clase, dar regulile diferă de la un oraș la altul

Los Angeles și New York City — cele mai mari districte școlare din SUA — au interzis utilizarea inteligenței artificiale generative de către elevi în clase pentru anul școlar 2026-2027, în timp ce alte districte aplică reguli complet diferite. Rezultatul: un set de reguli care variază de la școală la școală și de la stat la stat, lăsând profesorii și elevii fără un cadru coerent național. În paralel, Microsoft a încheiat un acord cu un sindicat al profesorilor prin care se angajează să nu folosească datele elevilor sau ale cadrelor didactice pentru antrenarea modelelor AI și să nu urmărească activitatea elevilor prin tehnologie. O dezbatere cu ecou direct și în școlile românești, care navighează același peisaj fără o politică națională clară privind AI în educație.

Rezultatele la PISA 2025 confirmă un trend negativ de lungă durată

Marian Staș, expert în educație și președintele Asociației Clubul Liderii Mileniului Trei, a declarat la Radio România Actualități că rezultatele PISA 2025 nu reprezintă o surpriză, ci o confirmare a unui trend negativ persistent al calității școlii din România. Datele trebuie transformate în politici concrete, nu rămase la nivel de declarații — un mesaj adresat deopotrivă decidenților și cadrelor didactice.

Foto: Alessia Hașaș