Priorități ale programului de guvernare

Premierul desemnat Siegfried Mureșan prezintă marți, 22 septembrie, principalele elemente ale programului de guvernare, după care începe negocierile cu grupurile parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar învestirii. Lista miniștrilor și programul complet ar urma să ajungă în Parlament până la sfârșitul acestei săptămâni, iar audierile candidaților la ministerele de resort sunt programate pentru începutul săptămânii viitoare.

Pentru educație, nominalizarea noului ministru este urmărită cu interes: ministrul interimar Mihai Dimian a gestionat debutul anului școlar, dar portofoliul educației rămâne unul dintre cele mai sensibile din programul de guvernare, în contextul rezultatelor PISA 2025 și al mai multor dosare legislative deschise — reforma Evaluării Naționale, telefoanele mobile în școli, uniformele obligatorii și Legea salarizării. Daniel David, rectorul UBB Cluj și fost ministru al educației, cerea la începutul lunii septembrie reanalizarea măsurilor fiscal-bugetare din educație — creșterea normei didactice, modificarea plății cu ora — pe măsura stabilizării fiscale a țării. Un dosar complex pe care noul ministru îl va prelua din prima zi.

Elevii din Bihor, invitați să deseneze viitorul plastic-free

ASAP România lansează azi, 22 septembrie, a cincea ediție a concursului de benzi desenate dedicate mediului, deschis elevilor de gimnaziu și liceu din patru județe — printre care și Bihor. Tema anului: transformarea unui obiect printr-o a doua viață, într-un viitor fără plastic. Înscrierile sunt deschise până pe 16 octombrie, jurizarea are loc în noiembrie, iar câștigătorii vor fi anunțați pe 2 decembrie. ASAP pune la dispoziția cadrelor didactice și Kitul pentru Săptămâna Verde 2026-2027 — un set de materiale și activități interactive despre mediu, descărcabil gratuit de pe asap-romania.ro. O oportunitate concretă pentru profesorii bihoreni de la disciplinele de biologie, geografie și arte.

Documentare despre personalitățile care dau nume școlilor din România

Asociația pentru Educație Teofor și CEC Bank derulează proiectul educațional În Numele Școlii — o inițiativă națională care produce documentare-portret despre personalitățile care dau numele școlilor din România. Primul documentar, dedicat lui Gheorghe Lazăr, a fost lansat pe 9 septembrie la Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București și urmează să fie trimis tuturor școlilor din țară care poartă acest nume. Materialele audio-vizuale sunt destinate elevilor și sunt prezentate la începutul și la sfârșitul fiecărui an școlar. Un model de educație identitară prin cultură vizuală, relevant și pentru școlile bihorene care poartă nume de personalități.

Studenți români la cea mai mare competiție mondială a meseriilor

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca va fi reprezentată la WorldSkills Shanghai 2026 — cea mai mare competiție internațională dedicată competențelor profesionale și tehnice — printr-o echipă formată dintr-un student și un cadru didactic ai Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Competiția reunește tineri profesioniști din zeci de țări, testând excelența în meserii de la IT și robotică la gastronomie și design. O prezență relevantă și pentru liceele tehnologice și profesionale din Bihor, care pregătesc elevi pentru exact aceste domenii.

Masa caldă la școală influențează comportamentul și concentrarea elevilor

Un studiu publicat în Journal of Nutrition Education and Behavior confirmă că programele de masă universală în școli — care oferă mâncare gratuită tuturor elevilor, indiferent de venit — au un impact pozitiv măsurabil asupra comportamentului și capacității de concentrare a elevilor. Acolo unde aceste programe au fost reduse sau eliminate, efectele negative au fost vizibile rapid în clasă. O concluzie relevantă pentru școlile bihorene care implementează programul Masă caldă și pentru factorii de decizie care evaluează extinderea sa.

Marea Britanie: diplomele universitare, puse sub semnul întrebării de angajatori în era AI

Un raport publicat această săptămână în Marea Britanie arată că tot mai mulți angajatori britanici consideră că diploma universitară nu mai este o garanție suficientă pentru competențele de care au nevoie, în contextul în care AI preia rapid sarcinile de rutină bazate pe cunoaștere. Concluzia: universitățile trebuie să combine alfabetizarea în AI cu judecată, gândire critică și experiență practică demonstrabilă — nu doar cunoaștere teoretică. O provocare globală cu implicații directe pentru programele universitare din România, care se pregătesc să integreze competențele digitale în curricula.

Free stock image