Bullying-ul este un comportament agresiv repetat, care poate fi fizic, verbal sau relațional, în persoană sau online. Agresorii sunt adesea neobosiți, hărțuind iar și iar, pentru perioade lungi de timp, o persoană sau mai multe.

Bullying-ul este atunci când o persoană sau un grup dăunează în mod repetat pe cineva intenționat. Este dăunător atât victimelor, cât și agresorilor și implică întotdeauna comportamentul agresiv, o diferență de putere, ceea ce înseamnă că victima este mai slabă sau este văzută ca fiind mai slabă și se întâmplă în mod repetat, adică se întâmplă de mai multe ori sau probabil că se va întâmpla din nou.

A fi agresat te poate face să te simți neajutorat, umilit, deprimat, dar există modalități de a fi protejat și de a face față unui agresor. Lovirea sau împingerea (sau doar amenințarea de a face acest lucru), precum și furtul, ascunderea sau distrugerea lucrurilor, hărțuirea sau umilința se numește hărțuire fizică. Hărțuirea verbală este tachinarea, provocarea, insultarea sau abuzul verbal al unei persoane. Intimidarea în relații este refuzul de a vorbi cu persoana, excluderea din grupuri sau activități, răspândirea minciunilor sau zvonurilor despre o persoană sau obligarea de a face lucruri pentru care nu s a primit consimțământ. Băieții hărțuiesc frecvent folosind amenințări fizice și acțiuni, în timp ce fetele sunt mai predispuse a se angaja în hărțuire verbală sau relațională. Dar niciun tip de agresiune nu poate fi tolerat vreodată.

Agresiunea apare și în mediul virtual fără a fi nevoie de prezența fizică a agresorului și se numește cyberbullying. Cu ce este cyberbullying-ul diferit de bullying? Cyberbullying-ul este tot un tip de agresiune, dar există unele diferențe între cele două. Cyberbullying-ul poate fi anonim, adică se  poate ascunde identitatea în mediul online sau se folosește un dispozitiv, poate fi persistent – se pot trimite mesaje instantaneu, la orice oră din zi sau din noapte, poate avea caracter permanent – comunicațiile electronice sunt permanente și publice, cu excepția cazului în care sunt raportate și eliminate și sunt greu de observat – profesorii și părinții s-ar putea să nu afle de agresiunea cibernetică.

Cyberbullying-ul poate apărea oriunde, chiar și acasă, prin folosirea diverselor aparate / aplicații / platforme de comunica smartphone-uri, e-mail-uri, mesaje, social media, 24 de ore pe zi. Spre deosebire de hărțuirea tradițională, hărțuirea cibernetică nu necesită contact față în față și nu se limitează doar la o mână de martori la un moment dat, se folosește tehnologia digitală pentru a hărțui, amenința sau umili. Astfel, nu necesită putere fizică sau putere numerică. Aproape oricine are o conexiune la Internet sau un telefon mobil poate intimida pe altcineva, deseori fără a fi nevoie să-și dezvăluie adevărata identitate, zi și noapte, șapte zile pe săptămâna, oriunde. Și cu câteva click-uri, umilința poate fi asistată de sute sau chiar mii de oameni online. Hărțuire cibernetică poate fi făcută anonim, fără a cunoaște făptașul, lucru poate încuraja agresorii, deoarece ei cred că anonimatul online înseamnă că sunt mai puțin susceptibili de a fi prinși.

Cu cât agresiunea este mai amplă, cu atât poate deveni mai umilitoare. Motivele pentru care copiii hărțuiesc ar putea fi: pentru a deveni popular, pentru a atrage atenția, pentru că sunt geloși pe o persoană, pentru a părea duri, pentru a se simți puternici, pentru că ei sunt agresați la rândul lor sau pentru că vor să scape de propriile probleme etc. Fie că este vorba de agresori vizibili sau invizibili, rezultatele sunt cam aceleași: rănire, sperietură, neajutorare, izolare, rușine, vinovăție etc. Sănătatea fizică și mentala are de suferit, cu șanse reale de a dezvolta probleme de sănătate mintală, precum depresia și anxietatea, iar stima de sine devine tot mai scăzută. În cazul copiilor apare frecvent abandonul școlar ca o formă de a scăpa de hărțuire, dar de multe ori hărțuirea cibernetică poate fi chiar mai dureroasă decât hărțuirea față în față, deoarece se poate întâmpla oriunde, oricând chiar și în locuri ce în mod normal sunt sigure (acasă) și în momente neașteptate. Agresiunea cibernetică este deseori greu de gestionat și rezolvat, iar printre soluții se poate enumera: limitarea sau chiar renunțarea la rețele sociale pentru o vreme și interacțiunea cu oameni reali, care aduc liniște și siguranță. În acest mod se reduc și starea de anxietate, depresia și sentimentele de singurătate. Soluția nu este riposta, deoarece înrăutățește situația și prelungește procesul. Copiii sunt deseori reticenți în a le spune părinților sau profesorilor despre agresiune, deoarece simt un sentiment de rușine, iar în cazul hărțuirii cibernetice aceștia se tem să-și piardă privilegiile de a folosi gadget-urile. Discuțiile cu un părinte, consilier sau prieten de încredere și povestirea celor întâmplate pot face o diferență uriașă în starea de spirit a celui agresat, chiar dacă nu se schimbă situația.

În ultimul timp, incidența bullying-ului a crescut, iar procesul de vindecare implică atât mediul școlar, cât și mediul familial, părinții, ce trebuie să găsească metode și soluții eficiente. O soluție venită în sprijinul părintelui este utilizarea de aplicații de control parental pe smartphone-ul sau tableta copilului și configurarea unor filtre pe computer, pentru a bloca conținutul web neadecvat, ce poate ajuta la monitorizarea activităților online, precum și monitorizarea atentă și constantă a preocupărilor și a anturajului copilului. O altă soluție o constituie dezvoltarea de programe în cadrul școlii de conștientizare a fenomenului, precum și o atenție sporită din partea  cadrelor didactice și a consilierului educativ în prevenirea și diminuarea fenomenului.

Oprirea cyberbullying-ului nu se rezumă doar la demascarea hărțuitorilor, ci presupune și recunoașterea faptului că toți merităm respect, atât în mediul online, cât și în viața reală.

Prof. înv. preșcolar CARMEN BUNTA