Secția de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor m-a fermecat dintotdeauna.

Pe vremea când eram muzeograf la Secția de Artă, la vechiul sediu de la Palatul Episcopal, dădeam adesea o fugă sus pe scări la Secția de Etnografie, unde, în liniștea și lumina dulce de acolo, mă lăsam în voia acelor obiecte ancestrale folosite în gospodăriile țărănești de odinioară. Perfecta lor funcționalitate și patina îndelungii folosințe le făcea frumoase în mod firesc. Frumoase, calde și bune, ele aveau mereu ceva de spus, ceva despre viață și muncă, despre odihnă și moarte, despre ritmuri, drumuri ciclice și alte mistere.

Dar dincolo de candida lor frumusețe, vedeam puterea cu care ele au fost investite la facerea lumii, căci știam că de acolo vin ele; și mai știam că dincolo de cercuri, spirale, romburi și zig-zaguri, de lujeri și corole,  este camuflat un cod străvechi, o „scriptură a zeului”, cum a numit-o Borges, care ne mai apară încă, chiar și atunci când nu o știm, de relele acestei lumi.

Despre aceste lucruri mi-am adus aminte la întâlnirea de ieri, de la muzeu, cu unul dintre cele mai frumoase și mai puternice personaje ale lumii străvechi: cojocul. Mi-am amintit și de o minunată lecție despre semnificația cojocului, ținută la muzeul din Beiuș de Nicu Brânda, apoi de Cristi Țoța și de profesorul Sandu Sanislav. Ei vorbeau despre  cojocul – scut, cojocul – armă de apărare de duhuri, cojocul – sărbătoare.

Prin ei am înțeles și mai limpede funcția ritualică a cojocului, regulile purtării lui și simbolistica sa tulburătoare.

Privind extraordinarele cojoace aduse aproape de noi ca pe niște relicve  și ascultându-i pe cei care au avut bunăvoința și dragul să ne povestească despre ele,  să ne arate tipologii și tipare și tehnici ancestrale, am avut mereu în minte cele mai frumoase cuvinte care s-au putut spune despre  veștmântul popular: „Costumul popular este un templu la purtător”.

Cel care a spus aceste cuvinte și multe altele, la fel de adevărate, se numește Ioan Sorin Apan, fie-i memoria binecuvântată!

Foto: cojoc din colecția etnografică a Muzeului Beiuș

conf. univ. dr. RAMONA NOVICOV