Țara nu dezamăgește niciodată

La festivalul-concurs național intitulat Respect față de Patrie, organizat în parteneriat de Consiliul Județean Vâlcea și Ministerul Educației, Cezar Horațiu Neagoș, elev în clasa a VII-a la Școala Gimnazială Winnie Academy din Oradea, a câștigat premiul I. Citiți în continuare eseul care i-a adus cel mai bun loc de pe podium.

Cezar este pregătit și îndrumat de dna Florina Dumea, profesoară de istorie la CN Onisifor Ghibu Oradea.

Respect față de Patrie

Termenul „patrie” derivă din latină și am fi înclinați să afirmăm că etimologia lui se regăsește la substantivul masculin „pater, patris”. Patria este, de fapt, locul în care s-au născut și au trăit strămoșii și părinții, în care s-a născut, dobândind odată cu nașterea, apartenența la comunitatea care ființează acolo, devenind participanți la moștenirea culturală care s-a înființat odată cu succesiunea generaţiilor.

Începând cu secolul al XVIII-lea, conceptul de patrie a început să se suprapună conceptului de națiune, legat și de o idee de origine (din latinescul nascor „nascere”), atât de mult încât de multe ori cei doi termeni au fost și sunt încă folosite ca sinonime.

Din cuvântul „patrie” s-au născut multe alte formule adjectivale  precum: patriotism (conține sufixul dinamic -ism) ce semnifică dragostea ardentă față de țară; patriotic (ceea ce arată atașamentul neprecupețit față de țară); patriot (cel care incomensurabil iubește, apără și cinstește patria).

Patria semnifică o dragoste aparte față de țara în care trăiești. Pentru mine înseamnă un sentiment profund de iubire, ceva ce nu poate fi exprimat în cuvinte adecvate fără a fi pompoase și reflectate mai degrabă prin liniștea sufletească pe care o exprimă și face până la urmă parte din viața noastră publică și privată.

Printre antici, patria era văzută ca ceva sacru. Cu toate acestea, în interpretarea sa genuină prima patrie adevărată este orașul, așadar, polis-ul (orașul-stat) în Grecia antică. În acest moment începe patriotismul primar/autentic. Pentru locuitorii polis-ului însă, patriotul trebuie să iubească atât de mult patria încât dorește să o facă mai puternică și mai extinsă decât toate celelalte. Conceptul de patriotism expansiv, adică cel care poate limita libertatea altora, a fost exprimat pentru prima dată de doi autori importanți ai literaturii latine: Virgiliu (sec. I î.Hr.) în Cartea VI a Eneidei și Rutilio Namaziano (sec. V d.Hr.) în lucrarea De reditu suo.

Spre exemplu, sfântul Toma d’Aquino, în lucrarea sa Summa theologica, afirmă că are dreptul să nutrească un sentiment de sacralitate, față de patrie, căreia îi datorăm „pietas”, cu alte cuvinte un sentiment de respect, același pe care îl datorăm lui Dumnezeu și părinților. „Pietas”, astfel înțeles, se manifestă prin „cultus” și „officium”. Prin „cultus” înțelegem reverența, de exemplu față de limbă, sau chiar de tradiție. Prin „officium”, pe de altă parte, înțelegem datoria, să ne supunem țării și legilor ei. Este de remarcat însă faptul că, conceptul de patrie nu este liniar, el s-a schimbat în timp, și a căpătat conotații și nuanțe diferite în funcție de perioada istorică.

Mă întreb, uneori, oare ce o fi însemnând, cu adevărat, patriotismul pentru fiecare dintre noi? Pentru noi românii, în particular, și în general. Conceptul de patriotism este, totuși, din perspectiva noastră, a unei vârste încă fragede, unul destul de abstract și extrem de subiectiv.

Patriotismul e ceva ce trebuie arătat și simțit în fiecare zi și trebuie dovedit prin tot ceea ce facem. A fi patriot înseamnă a-ți iubi țara chiar și atunci când nu este așa cum o vrei tu. O țară nu dezamăgește niciodată, iar când ne simțim singuri sau abandonați, aceasta ne amintește de fapt cine suntem cu adevărat și cât de importanți suntem.

Mai mult decât atât, patriotismul definește în egală măsură un popor, o țară dar și pe cetățenii ei. În lipsa acestuia, niciuna din părțile menționate anterior nu poate exista cu adevărat. Ceea ce definește cuvântul patriot înseamnă chiar și atunci când simți nevoia să te ridici și să-ți duci mâna la piept pentru a intona imnul, deoarece acest lucru arată respectul etern și recunoștința filială pe care o oferi față de țară.

Așa cum a zis odată cineva: „Omul barbar este legat numai fizic de pământul ţării sale şi de naţia sa, dar omul civilizat, pe lângă legătura fizică, care îl leagă de pământul patriei sale şi de naţia sa, simte o legătură morală şi mai puternică, care îl leagă de instituţiile şi aşezămintele ei”, patria poate avea mai multe înțelesuri, acestea totuși depind de ce fel de om ești. Dincolo de simbolistica cromatică a tricolorului ca materialitate vizibilă a patriei, care a fost adoptată într-o anumită etapă din istoria României, moment în care scara valorilor și principiilor patriotice era complet diferită de trăirile interioare ale omului actual, fiecare înțelege patriotismul în felul lui. Bineînțeles, în fiecare om există sensul cuvântului patrie, dar nu toți percep distincția între cel ce înțelege de fapt ce importanță majoră exprimă acest cuvânt, nu doar prin retorica rostită menită să arate sentimentele, ci și prin calmul sau pacea pe care o transmiți chiar fără să-ți dai seama. De multe ori ni se întâmplă să simțim o trăire interioară specifică atunci când formăm o horă mare sau cântăm ceva patriotic. Într-adevăr, acea trăire este un tumult de gânduri de unire devoțională care ne întregesc și ne fac să ne simțim diverși dar la fel spiritual prin iubirea față de patrie.

Pentru o altă categorie de oameni, patriotismul înseamnă reîntoarcerea în trecut. Identificarea cu strămoșii noștri și încercarea de a readuce la viață mentalități cutumiare și un stil de viață vetust, deși suntem cu toții conștienți că trecutul nu mai poate fi reînviat, iar ale sale cutume nu mai coincid cu prezentul.

Este clar că patriotismul se manifestă în diverse forme și sentimente în funcție de capacitatea de înțelegere a fiecărui individ. Dacă ar fi să dau eu o definiție a patriotismului cred că aceasta ar descrie sentimentul de mândrie al apartenenței la un popor, la o cultură și la un anumit spațiu în care te-ai născut. Un spațiu care devine sacru prin rădăcinile emoționale pe care le-ai creat în acel areal.

Un patriot, din starea şi averea sa particulară, întemeiază aşezăminte folositoare şi fundaţii făcătoare de bine pentru toată societatea, altul, prin straşnică păzire a legiuirilor ţării şi prin cinstirea instituţiilor ei, insuflă curaj şi râvnă în inima fiecăruia spre a‑şi împlini orice datorie socială. Toţi sunt pătrunşi de o râvnă vie de a întoarce societăţii, cu dobândă, facerile de bine pe care ei le primesc de la dânsa.

În fiecare an, fix la începutul lunii decembrie, poporul român își serbează ziua națională. Prilej potrivit pentru declarații înflăcărate venite din profundă simțire, însoţite de diferite manifestări marcând sărbătoarea.

Strămoșii noștri aveau un devotament bine stabilit pentru patria noastră. Până la urmă, numai aceștia au putut înțelege de ce au luptat pentru Țara românească, de ce au făcut toate acele sacrificii pe care mulți dintre noi din ziua de astăzi nu le-am putea face vreodată. Patria are ceva de oferit pentru toată lumea, deoarece fără aceasta nu se poate trăi. Totuși, tot ce trebuie să facem este să fim recunoscători pentru tot ce avem și să dezvoltăm frumos ce am primit din partea patriei, pentru că, ce e dat, poate fi și luat. Nu contează dacă de multe ori nu găsim mijloacele potrivite pentru a ne arăta dragostea față de țara în care trăim. Și prin manifestările impercetibile publicului, la nivel individual se poate înțelege un dar făcut patriei, ca și nivelul subconștient pe care îl avem încă de când ne naștem. Chiar dacă poate nu am exprimat întotdeauna cum trebuie acele emoții legate de iubire de patrie, acestea trebuie să vină din adâncul inimilor noastre. Numai atunci putem fi numiți patroți și tot atunci ne câștigăm și repectul generațiilor trecute. Aşadar, putem fi buni patrioţi, ajutându-ne ţara, făcându-ne bine treaba acolo unde suntem şi asumându-ne ceea ce suntem, cu bune – pe care trebuie să le dezvoltăm – şi cu rele – împotriva cărora trebuie să luptăm. După cum se poate percepe din cele spuse până acum, elementul cheie în patriotism este legat de valori. Astfel că, pentru a înţelege ce înseamnă a fi un bun patriot român, trebuie să ne întoarcem la întrebarea: care sunt valorile patriei și ale poporului român?

Când vine vorba despre valorile românilor la mai bine de 100 de ani de la Marea Unire, se poate spune că mai bine de jumătate dintre aceştia se declară mulţumiţi de viaţa lor din prezent, cei mai mulţi işi găsesc împlinirea în viaţa de familie sau au ca valori onestitatea, sănătatea și nostalgia față de trecut.

În mod tradițional, dragostea de țară însemnă devotament manifestat prin apărarea patriei, până la sacrificiul suprem pentru patrie. Da, în societatea contemporană, raportul dintre state a devenit mult mai complex și dinamica societății s-a schimbat. Astfel, conceptul de patriotism devine mult mai nuanțat, cu mult mai multe valențe și subtilități. Relația de patriotism în direcția individ – țară implică o cunoaștere foarte bună a țării și a valorilor naționale cu care cetățenii ei se identifică. Dar pentru ca raportul să fie echilibrat, țara trebuie să ofere în schimb demnitatea și mândria de a fi cetățeanul acesteia, și oportunitatea de a-și realiza potențialul individual în țară. Fiecare om ar trebui să-și evidențieze valorile morale legate de țară. Acest lucru necesită implicarea din fiecare punct de vedere, pentru a se naște acel sentiment și acea satisfacție simplă, în aparență, dar complexă în realitate, care se creează odată cu îndeplinirea unei realizări.

Omul are definit încă de generații străvechi cuvântul patrie, dar depinde doar de acesta mai departe dacă dorește să își dezvolte valorile pe care și le-a format, sau să rămână cu ce are. E frumos și bine să fim mulțumiți cu ce avem și să fim profund recunoscători, dar dacă Dumnezeu ne oferă ceva în plus, eu sincer aș profita de acel lucru și dacă reușesc să îmi îndeplinesc datoria mea față de țară, nu numai eu voi fi în cele din urmă bine, dar și strămoșii mei care s-au străduit să facă tot ce le stă în putere vor fi onorați prin contribuția mea.

Se pare că patria și toate lucrurile legate de aceasta sunt conectate interstițial de oameni, iar numai aceștia le pot face speciale, ceea ce arată că unealta lui Dumnezeu este națiunea și că cel mai bine se poate lucra cu oameni civilizați, culți și complet focusați pe obligația față de țară, care îl realizeză plenar pe om, așa cum este în ziua de astăzi și ceea ce îl poate schimba fie în bine, fie în rău. Nu există o rețetă a patriotismului. Patriotismul nu e ceva ce vine la pachet cu certificatul de naștere. Patriotismul unei nații se construiește prin implicare, prin căutarea binelui comun, prin valorificarea potențialului individual și colectiv, prin respectarea resurselor locale și naționale, prin câștigarea încrederii. Până la urmă patrioţii adevăraţi din această lume, dedicaţi ţărilor lor, nu sunt inamici, ci trăiesc diversitatea  în unitatea care îi leagă. Iar în acestă schemă, patriotismul modern este ceva care îţi dă sens şi semnificaţie, contribuind astfel la o viaţă bine trăită. La urma urmei, țara este formată tot din cetățeni, deci e comunitatea oamenilor care au în comun un set de valori, care împărtășesc aceeași limbă, cultură, loc de naștere.

Este alegerea fiecărui om în parte de a face ceva pentru țara în care trăiește, dar eu consider că este numai alegerea acestuia pentru a face ceva benefic și folositor, pentru că și urmașii noștri se vor putea bucura de tot ceea ce am clădit, la fel cum s-a întâmplat și în veacurile de demult. Totul se realizează cu ajutorul omului și dacă dorim să facem un lucru semnificativ sau dacă nu agreăm ce se întâmplă în țara în care trăim, să nu uităm niciodată că noi suntem schimbarea, și împreună ne putem salva patria sau putem prospera odată cu ea.

Nu putem încheia decât susținând, așa cum o făcea Nichita Stănescu cu decenii în urmă, că toate cele scrise și simțite mai sus „ale tale sunt Patrie dintotdeauna”.

CEZAR-HORAȚIU NEAGOȘ

Sursă portret: arhiva personală Cezar-Horațiu Neagoș

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s