Termenul francofonie a fost introdus în jurul anului 1880, când geograful francez Onesime Reclus l-a folosit pentru a desemna totalitatea persoanelor şi a ţărilor vorbitoare de limbă franceză. De atunci, se foloseşte termenul de francofonie – scris cu f mic, pentru a desemna vorbitorii de limbă franceză, şi cu F mare, pentru a face referire la dispozitivul instituţional care gestioneză relaţiile dintre ţările francofone.

Potrivit celui mai recent raport al Observatorului de limbă franceză, publicat în anul 2014, numărul vorbitorilor de limbă franceză, pe cele cinci continente, a fost estimat la 274 de milioane.

Existenţa unui spaţiu lingvistic francofon a fost remarcată încă de la începutul secolului al XX-lea, când s-a identificat şi posibilitatea unor schimburi culturale. Tot de atunci, vorbitorii de limbă franceză s-au reunit în diverse grupuri sau asociaţii, cum ar fi asociaţii profesionale, grupuri de scriitori, de librari, de jurnalişti, de avocaţi, ONG-uri şi profesori de limbă franceză.

Înfiinţarea Francofoniei instituţionale se datorează, însă, iniţiativelor ce au aparţinut lui Léopold Sédar Senghor (Senegal), Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) şi prinţului Norodom Sihanouk (Cambodgia). Aceştia au identificat în factorul lingvistic un potenţial important de dezvoltare pentru societăţile lor, dar şi pentru dialogul intercultural.

Începând din anul 1970, odată cu înfiinţarea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, devenită, în prezent, Organizaţia Internaţională a Francofoniei, vorbitorii de limbă franceză se pot baza pe un dispozitiv instituţional menit să promoveze atât limba franceză, cât şi relaţiile dintre cele 84 de state şi de guverne membre sau observatoare al OIF. Acest dispozitiv este stabilit prin Carta Francofoniei, adoptată în 1997, la Sommet-ul de la Hanoi, în Vietnam, revizuită de către Conferinţa ministerială din 2005, de la Antananarivo, în Madagascar.

Organizaţia Internaţională a Francofoniei promovează cooperarea multilaterală, beneficiind de sprijinul a patru operatori. Este vorba despre Agenţia Universitară a Francofoniei, canalul de televiziune TV5Monde, Asociaţia Internaţională a Primarilor Francofoni şi Universitatea Senghor din Alexandria. Beneficiază, de asemenea, de un organ consultativ, Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

În calitatea sa de membru cu drepturi depline al acestei structuri (din 1993), România se alătură statelor care sărbătoresc Ziua internațională a Francofoniei.

Evenimentul este, astfel, marcat, atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind organizat de către misiunile diplomatice şi marcat printr-o serie de manifestări culturale, artistice şi ştiinţifice, care se desfăşoară, deseori, pe parcursul unei săptămâni sau chiar al unei luni întregi, în preajma zilei de 20 martie. Aceste acţiuni au drept scop promovarea imaginii României, bogăţia sa culturală şi contribuţia sa în reflectarea valorilor francofone.

„Mai mult ca oricând, marea familie a Francofoniei trebuie să dea dovadă de solidaritate pentru a face față gravelor provocări din spațiul francofon, precum oribilul război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, situația umanitară tragică generată de acesta sau deficitul de securitate și amenințarea terorismului în Africa Saheliană. În aceste vremuri dificile, apărarea și păstrarea valorilor comune ale Francofoniei – precum pacea, democrația și solidaritatea, bazate pe respectarea dreptului internațional și a cooperării multilaterale, respectarea drepturilor omului și dezvoltarea durabilă – devin primordiale”, a scris Nicolae Ciucă în mesajul publicat de Ziua Internațională a Francofoniei.

La Colegiul Tehnic Ioan Ciordaș, Beiuș, Francofonia a fost marcată – ca în fiecare an, de altfel – prin activitățile elevilor în cadrul orelor de limba franceză, în timpul cărora s-au realizat afișe, panouri și colaje reprezentând obiective turistice din țările francofone.

O altă activitate desfășurată cu ocazia Zilelor Francofoniei s-a referit la corespondența din cadrul proiectului județean cu participare internațională, Oui, je parle français, proiectcoordonat de Liceul Vocațional Pedagogic Nicolae Bolcaș, Beiuș , al cărui partener suntem, alături de alte școli din județ.

Prin aceste activități se dorește sensibilizarea și conștientizarea elevilor în legătură cu importanța învățării limbii franceze, în actualul context socio-economic.

Sursă imagini: fototeca Colegiului Tehnic Ioan Ciordaș

prof. GEORGETA CRISTEA, prof. CORINA SABĂU