Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal a derulat în perioada 4-27 martie 2022 concursul județean de eseuri Trăiesc, gândesc, îmi pasă cu titlul Țara Crișurilor ieri, azi și mâine, care a avut ca scop să aducă un omagiu lui Iosif Vulcan, scriitor, poet, publicist și fondator al revistei Familia. Concursul a fost organizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Universitatea Oradea și cu sprijinul Jurnalului Bihorean.
SCHOOL Bit va publica în serial lucrările câștigătoare la acest concurs. Premiul întâi a fost acordat Alexiei Cioară, elevă în clasa a IX-a la Liceul Teologic Baptist Emanuel Oradea, profesor coordonator Ramona Iștoc.
Țara Crișurilor ieri, azi și mâine
Țara Crișurilor, cunoscută drept Crișana, reprezintă regiunea de Nord-Vest a României străbătută de cele trei crișuri-Alb, Negru și Repede. Județul Bihor, integral, face parte din Crișana, Oradea fiind reședința județului, un centru istoric, cultural și arhitectonic de mare valoare, supranumită și capitala Art Nouveau-ului, reprezintând un punct important cultural pentru Țara Crișurilor. Orașul încă din vremurile trecute și-a construit viața cotidiană în jurul apei ce-l străbate, Crișul Repede.
În a doua parte a secolului al XVIII-lea și în prima parte a celui următor s-au consemnat o serie de progrese culturale datorate în mare parte episcopilor Ignatie Darabant, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum și promotor al emancipării culturale românești în spațiul orădean, și poliglotul Samuil Vulcan, numit de Nicolae Iorga „ocrotitorul întregii culturi românești”, fidel colaborator cu alte personalități de seamă ale Iluminismului românesc din vremea sa, cum ar fi Gheorghe Șincai sau Petru Maior.
În prezent, identificăm elementele istorice, arheologice și etnografice ale spațiului orădean în incinta eclecticei clădiri a muzeului ,,Țării Crișurilor” din Oradea, stabilim bazele istorice ale vieții muzicale orădene la Filarmonica de Stat și consemnăm dragostea orădenilor pentru frumos și artă prin Teatrul Regina Maria, clădirea impunătoare, în stil neoclasic, cu elemente neorenascentiste și neobaroce care tronează în centrul orașului.
O altă piatră de aducere aminte este și Muzeul Memorial Iosif Vulcan, una dintre cele mai importante clădiri deoarece evidențiază caracterul cultural orădean în spațiul Tării Crișurilor. Iosif Vulcan a fost membru al Academiei Române, promotor al teatrului românesc, un adevărat om de cultură care avea scopul și vizunea de a vedea spațiul transilvănean unul prosper, cultural și devotat cunoașterii spațiului înconjurător.
Fondator al revistei ,,Familia”, scriitorul a mutat sediul redacției revistei la Oradea, revista prosperând și datorită apariției poeziilor eminesciene în cadrul articolelor publicate. Iosif Vulcan este considerat ,,nașul literar” a lui Mihail Eminovici, revista ,,Familia’’ fiind rampa de lansare a lui Eminescu în spațiul cultural românesc.
Pe lângă revistă, el a pus bazele Societății pentru crearea unui fond de teatru român, devenind figura centrală a Societății care promova ideea că teatrul românesc este o „școală de cultură națională“. A fost ajutat de Iosif Hodoș, Vincențiu Babeș în demersul său de culturalizare a românilor.
Iosif Vulcan este comemorat și în prezent, deoarece a avut un aport semnificativ în evoluția culturală din spațiul transilvănean, în special pentru orădeni.
În calitate de cetățeni ai unui oraș încărcat de istorie, cu o cultură influențată de diferite curente ideologice, precum Iluminismul și un mozaic etnografic semnificativ, cred că avem obligația de a perpetua tradiția orădeană, de a respecta cultura și de a o exprima prin arhitectură, piese de teatru, picturi, creații literare sau muzicale.
Cred că este de datoria noastră, a generației tinere, care va reprezenta societatea de mâine, să accentuăm importanța culturii în viața oamenilor care au capacitatea de a aprecia frumosul prin inițierea unor activități în acest sens: participarea la spectacole de teatru, la filarmonică, vizite la muzeele din oraș pentru a înțelege mai bine originea omului, a românului, pictarea unor tablouri sau compunenerea unor cântece și poezii. Toate aceste acțiuni mărunte, dar realizate în scop nobil, cel de educare a omului, au un impact puternic asupra societății dacă sunt practicate în masă.
Ne putem gândi doar la Iosif Vulcan care a renunțat la cariera de avocat, urmându-și propriul vis, ,,propria legendă” după cum definea Paulo Coelho visul omului în opera ,,Alchimistul”, și-a făcut curaj, în numele binelui societății, și a fondat revista ,,Familia”, care există și în prezent. Cu siguranță el visa la un oraș modern, un centru cultural european, ceea ce a și devenit Oradea în prezent, reprezentând un exemplu de curaj și ambiție care motivează tinerii din zilele contemporane să lupte pentru o societate mai bună, mai prosperă, în care să te poți dezvolta ca individ. Noi nu putem schimba lumea prin politică, nu conducem o țară, în schimb ne aflăm în fruntea propriei persoane care poate să facă lucruri extraordinare prin educație.
Cunoașterea istoriei și culturii are și alte avantaje, pe lângă geneza unei societăți educate și respectate. Cunoscând anumite procese și fapte din istoria și cultura locală sau națională, înveți să gândești, să îți faci o opinie referitoare la lucruri mai mult sau mai puțin importante din viața cotidiană, poți să te opui cu succes manipulării. Dorința unor lideri din trecut, dar și din prezent este ca omul să nu mai gândească, să nu aibă cunoștințele necesare pentru a-și apăra identitatea, țara, devenind o mică marionetă.
De aceea este important să ne îmbogățim orizontul cunoașterii, să cercetăm lucrurile și să ne implicăm în păstrarea și promovarea culturii locale, dar și naționale care este cartea de vizită a oricărui oraș sau popor, luptând pentru o societate pașnică, înclinată spre cunoaștere, avându-l ca și exemplu pe Iosif Vulcan care a reușit să schimbe directia culturală transilvăneană.
ALEXIA CIOARĂ
Foto: Alexia Cioară, imagine din arhiva personală
Mulțumim dnei muzeograf Lavinia Ungureanu, de la Secția Pedagogie Muzeală a Muzeului Țării Crișurilor, care ne-a facilitat mediatizarea acestei acțiuni.