La începutul acestei săptămâni, ministrul Educației a prezentat câteva din rațiunile care stau la baza modificării actualei Legi a educației. Un argument esențial îl reprezintă, potrivit ministrului, faptul că societatea percepe sistemul de învăţământ ca fiind „unul învechit, în care structurile sunt aceleaşi ca în urmă cu zeci de ani, în care iniţiativa profesioniştilor se îneacă în birocraţie şi într-un centralism excesiv”.

„Avem nevoie de absolvenţi autonomi, care să înţeleagă ce se întâmplă în jurul lor şi să gândească critic, de absolvenţi care să caute soluţii creative şi nu bazate pe şabloane la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenţi care să fie antreprenori sau să muncească eficient şi să plătească impozite şi taxe în România, astfel încât banii investiţi în educaţie să se întoarcă în sistemul de învăţământ şi în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenţi care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor şi nu doar reproducând tipare existente”, apreciază dl Sorin Cîmpeanu.

Acesta a adăugat că o schimbare a legilor educaţiei este necesară pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au generat nemulţumiri, statisticile privind analfabetismul funcţional sunt în aceiași parametri, ceea ce restrânge posibilitățile de atingere a unei existențe personale independente şi împlinite.

Imperativul schimbării decurge şi din faptul că fiecare elev trebuie să-şi poată atinge potenţialul şi să fie valorizat în funcţie de interese şi planurile de viitor. „Schimbăm pentru că elevii trebuie să aibă acces la un traseu educaţional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele şi aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă şi care să îi orienteze spre atingerea potenţialului maxim”, a precizat ministrul.

În prezent, proiectul Legii învățământului preuniversitar este în stadiul de consultare publică și îl puteți consulta răsfoind documentul de mai sus.