Majoritatea covârșitoare a familiilor vulnerabile (95%) se află în situația de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultații medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilitățile locuinței (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educația copiilor (transportul copiilor între casă și școală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice.

Datele unei anchete realizate de Salvați Copiii România, Impactul crizei economice asupra familiilor, arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocații, indemnizații, burse și ajutoare sociale); pentru mai mult de una din zece gospodării (12%), aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit. De Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă autorităților să identifice și să implementeze de urgență măsuri prin care să se asigure că impactul crizei economice nu va fi decontat de copiii care deja se confruntă cu anumiți factori de vulnerabilitate: 41,5% dintre copiii din România, adică 1,5 milioane de copii, sunt afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice ale copilului și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate.

Ancheta a fost realizată în perioada 21 – 31 octombrie 2022, în rândul familiilor beneficiare ale programelor organizației; peste o treime dintre gospodăriile cuprinse în eșantion (38%) au trei sau mai mulți copii, 8% au cinci sau mai mulți copii. Datele mai arată că 19% dintre gospodării primesc sume de bani de la rudele care muncesc în străinătate, iar pentru 5% aceste sume reprezintă unicul venit al familiei (exceptând transferurile sociale). pentru 98% dintre gospodării, cheltuielile s-au majorat. Peste o treime din gospodării (34%) se bazează (și) pe venituri din munca ocazională, iar pentru aproape o cincime din eșantion (18%) aceste venituri sunt unica sursă de bani a familiei (exceptând transferurile sociale). Mai mult decât atât, 14% din gospodării se bazează doar pe munca ocazională a unui singur membru al familiei. Doar 5% dintre gospodăriile vulnerabile nu se află în situația de a nu putea răspunde unor categorii de nevoi esențiale – medicamente sau consultații medicale pentru o problemă de sănătate a copilului/copiilor, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, achitarea facturilor cu utilitățile locuinței (curent electric, gaze, telefonie, internet) , cheltuieli legate strict de educația copiilor (transportul copiilor între casă și școală, rechizite, manuale), cheltuieli legate de implicarea copiilor în activități extrașcolare și oferirea de cărți, jocuri sau jucării, îmbrăcăminte/încălțăminte adecvate pentru copii și îmbrăcăminte/încălțăminte adecvate pentru adulții din familie.

Analizând categoriile de cheltuieli pe care familiile le-au redus pentru a face față acestui context, îmbrăcămintea și încălțămintea pentru adulți reprezintă prima categorie ca incidență, urmată de îmbrăcămintea pentru copii. De asemenea, jumătate dintre gospodării încearcă să facă economii la utilități și alimente, aspect care riscă să afecteze bunăstarea copiilor. În același timp, este îngrijorător să observăm că, în contextul socioeconomic actual, și cheltuielile legate de educație și sănătate copiilor sunt diminuate în multe familii pentru a face față valului de scumpiri. În ceea ce privește alte cheltuieli pe care familiile le reduc sau la care renunță, cel mai frecvent indicate sunt vacanțele/activitățile de timp liber și renovarea locuinței. Îngrijorător este și numărul categoriilor de cheltuieli pe care familiile se văd nevoite să le reducă: peste o treime din eșantion este reprezentată de gospodării care se văd nevoite să reducă mai mult de cinci categorii de cheltuieli relevante pentru nivelul de trai.

În ceea ce privește speranța de a primi sprijin pentru depășirea efectelor crizei economice, cele mai multe familii își îndreaptă speranța către actorii non-statali (ONG-uri, biserică), în timp ce doar 16% dintre răspunsurile primite indică speranța că autorităților vor iniția măsuri de sprijin menite să ajute familiile să depășească dificultățile resimțite în această perioadă.

Potrivit datelor oficiale, copiii români sunt cei mai expuși din Europa riscului de sărăcie sau excluziune socială: țara noastră se afla, în 2021, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică.   La nivelul anului 2021, una din zece familii din România nu își permitea să mențină locuința încălzită în mod adecvat. Procentul a înregistrat o ușoară creștere față de anul 2020. În schimb, familiile cu trei sau mai mulți copii sunt semnificativ  mai vulnerabile din acest punct de vedere (13,3% fiind în situația de a nu-și permite o încălzire adecvată a locuinței), iar situația familiilor monoparentale este cu adevărat dramatică, 23% confruntându-se cu această imposibilitate. În rândul familiilor monoparentale, evoluția acestui indicator este una care necesită urgent atenția și intervenția autorităților, în condițiile în care pragul atins în anul 2019 era de 9,6%, iar diferențele de la un an la altul au reprezentat aproape o dublare.

Potrivit Eurostat, 41,5%  din copii din România se aflau în 2021 în risc de sărăcie sau excluziune socială. Cât privește accesul nediscriminatoriu la servicii medicale, 23% dintre părinți se aflau în incapacitatea de a procura medicamente pentru copiii lor, în vreme ce 15% spuneau că nu au acces la servicii medicale pentru copii.

Sursă imagine: fototeca Salvați Copiii