În urma analizării variantei apărute în spațiul public a proiectului Legii învățământului preuniversitar, Federația Națională a Părinților își exprimă punctul de vedere cu privire la forma acesteia. Poziția Federației este fundamentată pe consultarea părinților prin intermediul grupurilor de lucru și de comunicare din teritoriu, grupuri din care fac parte inclusiv părinți ce sunt cadre didactice.

S-au operat multe completări și modificări, care îmbunătățesc semnificativ legea față de varianta inițială. Cea mai mare parte din cele 105 amendamente depuse de FNP se regăsesc în acest proiect și se consideră că acestea îmbunătățesc semnificativ legea față de varianta inițială.

Federația Națională a Părinților își menține opoziția față de unele prevederi legate de admiterea în învățământul liceal și a examenului de bacalaureat. FNP consideră că acestea încalcă principii care stau la baza legii: echitatea, incluziunea, nediscriminarea, principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia, prin asigurarea condițiilor şi a cadrului necesar pentru atingerea potențialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar al educației, atât din punct de vedere cognitiv cât şi
socio-emoţional.

Consultările făcute de Federație prin intermediul chestionarului aplicat în toamna anului trecut, la care am avut peste 61.500 de respondenți, au evidențiat opinia părinților, elevilor, profesorilor și societății civile cu privire la modul în care se propunea desfășurarea examenelor naționale. Majoritatea a spus atunci nu modificărilor propuse de minister. Respondenții, într-un procent de 64,5%, susțineau ca admiterea în învățământul liceal să se facă în continuare prin repartizare computerizată pe baza rezultatelor elevilor la EN și, într-un procent de 70%, susțineau ca examenul de bacalaureat să se desfășoare în forma actuală.

În prezent, admiterea la liceu se face în baza rezultatelor la EN, care are rol de evaluare a competențelor dobândite în învățământul gimnazial. Ministerul Educației propune introducerea unui proces de selecție prin examen. FNP apreciază că acesta va anula și acele mici șanse pe care le are acum un elev din mediul rural pentru a accede într-un liceu de top.

„Ministerul Educației nu acordă suficientă atenție Raportul OECD, care atrage atenția asupra inechității la nivel de sistem, atât prin limitarea accesului elevilor fără posibilități materiale la o educație de calitate (a se vedea piața meditațiilor, care a atins un nivel fără precedent și este în continuă ascensiune), cât și prin diferențele mari dintre unitățile de învățământ în ceea ce privește calitatea actului educațional (a se vedea diferențele dintre un colegiu național și un liceu tehnologic) și, în loc să întreprindă măsuri care să ducă la eliminarea inechității, introduce prevederi care o adâncesc”, se arată în comunicatul FNP.

Modul în care unităților de învățământ li se va permite să organizeze propriul examen de admitere (deși intenția ministerului este de a avea o abordare unitară, să nu ne amăgim cu faptul că toate liceele îl vor organiza, suntem conștienți, cu toții, de faptul că este destinat colegiilor naționale), prin stabilirea propriilor criterii (discipline de examen, calculul mediei de admitere etc) este un sistem de selecție specific autonomiei universitare și nu are ce căuta într-un sistem de învățământ obligatoriu, în care criteriile de admitere trebuie să fie unitare la nivel național.

Legea ar introduce un sistem de admitere în învățământul liceal care pune accent pe concurență neloială (prin nivelul diferit de calitate a educației de care beneficiază elevii în spațiul școlar), generează probleme la nivel emoțional prin impunerea unei duble testări și supune elevul riscului de a fi admis într-o unitate de învățământ cu mult sub nivelul potențialului său și al aspirațiilor sale personale de dezvoltare.
FNP solicită fundamentarea modului în care ministerul dorește să modifice desfășurarea examenului de bacalaureat înainte de aplicarea măsurilor sistemice necesare, astfel încât absolventul să fi dobândit acele competențe pe parcursul anilor de studiu. Toate aceste schimbări se pot produce doar după ce ne asigurăm că elevul a parcurs un întreg ciclu de învățământ (CP – XII) beneficiind de un curriculum și programe școlare corespunzătoare nivelului de evaluare propus.

În ce privește introducerea la Bac a celei de-a doua limbi de circulație internațională, FNP consideră că elevului trebuie să i se asigure continuitate în studierea acesteia pe întreg parcursul educațional.

Redăm în continuare și alte aprecieri din comunicatul FNP:

Proiectul de lege conține și completări și modificări benefice, multe dintre ele susținute atât de către Federație, cât și de alți factori implicați în sistemul de învățământ (elevi, sindicate), organizații civile cu activitate relevantă în domeniu. Apreciem eforturile pe care le-au făcut specialiștii care au lucrat la rescrierea întregului Capitol V „Educația incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației” și deschiderea permanentă la dialogul cu Federația pe acest subiect. Deși considerăm că mai sunt câteva modificări de făcut, forma actuală este incomparabil mai bună decât cea inițială.

Păstrarea CJRAE/CMBRAE ca instituții sub coordonarea metodologică a Centrului Național pentru Educație Incluzivă și asigurarea accesului copiilor la educație extrașcolară prin păstrarea cluburilor sportive școlare, a palatele şi cluburile copiilor şi a Palatului National al Copiilor din București, ca unități de educație extrașcolară ce fac parte din rețeaua școlară, sunt două modificări importante.

Modul în care au fost reformulate articolele ce stabilesc valorile și principiile care stau la baza învățământului este unul dintre plusurile noului text de lege. Ne dorim ca ministerul să aibă la dispoziție resursele materiale și umane necesare pentru a le pune în practică.

Având în vedere faptul că părinții pot fi sancționați pentru neîndeplinirea îndatoririlor, o altă măsură benefică introdusă este aceea privind sprijinirea părinților în vederea exercitării responsabilităților privind creșterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor prin organizarea, în unitățile de învățământ, de cursuri de educație parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităților. Aceste măsuri urmează să fie aplicate prin aprobarea unei Strategii Naționale pentru Educație Parentală, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

De asemenea, apreciem introducerea de măsuri noi pentru incluziune și desegregare școlară prin: stabilirea zonelor prioritare de educație, înființarea Comisiei Naționale pentru Desegregare Școlară (CNDS), extinderea, începând cu anul școlar 2023-2024, a Programului Național Integrat „Masă Sănătoasă” (PNIMS) pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari, posibilitatea organizării Programului „Școala după Școală” și pentru învățământul liceal, posibilitatea funcționării unor unități de învățământ sub efectivul minim de elevi sau organizarea învățământului simultan în localitățile izolate.

Federația Națională a Părinților își reafirmă deschiderea la colaborare, bazându-se pe experiența sa, în calitate de organism reprezentativ al părinților, la nivel național, acumulată în cei peste 18 ani de activitate. Ne dorim ca, printr-un dialog constructiv și permanent cu decidenții, să contribuim la elaborarea unei forme finale a legii, care să conducă la implementarea unui sistem de învățământ performant și care să răspundă nevoilor individuale de dezvoltare ale fiecărui elev.

Aceste informații ne-au fost aduse la cunoștință prin intermediul unui comunicat primit din partea Biroului de Comunicare al Federației Naționale a Părinților, în numele căreia semnează președintele acestuia, dl Iulian Cristache.

Sursă portret: fototeca personală Iulian Cristache