În data de 7 februarie, organizatorii concursului cu tema 24 ianuarie din perspectiva mea istorică, adresat elevilor de gimnaziu și liceu, au desemnat câștigătorii. La acest concurs de eseuri cu tematică istorică au participat aproape 300 de elevi din toată țara, ca și din Republica Moldova.

Pe podium s-au aflat și câțiva pasionați de istorie din școli ale județului Bihor. Citiți în continuare textul care i-a adus elevei Oana-Maria Crăciun, din clasa a IX-a, Colegiul Național Mihai Eminescu, Oradea, premiul doi la secțiunea Liceu.

Oana este îndrumată de dna prof. Livia Muntean.

                                          

24 Ianuarie din perspectiva  mea istorică

 De ce ar trebui să îți mulțumim ție, Alexandru Ioan Cuza?

Stimate Cuza, am hotărât, în această zi măreață, plină de încărcătură istorică, să îți scriu o scrisoare în care să îmi exprim recunoștința pentru ceea ce suntem și avem astăzi datorită ție.

Aș vrea să încep chiar cu semnificația zilei de 24 Ianuarie, când, la 1859, prin alegerea ta ca domnitor în Țara Românească (după ce la 5 ianuarie 1859 ai fost ales și în Moldova) s-a născut România, un nume atât de sfânt și drag nouă, ca încununare a idealurilor generației pașoptiste din care ai făcut și tu parte.

Tu, Alexandru Ioan Cuza, ai fost promotorul unirii, un om care a schimbat cursul istoriei românilor, un adevărat erou al neamului românesc, pe care noi, cei de astăzi, îl cinsitm și îl prețuim. La 24 ianuarie 1859 ai pus în practică voința românilor din cele două principate de a-și decide singuri soarta și de a-și crea o țară. Dubla alegere a fost un act extrem de curajos și de inteligent, ce a pus întreaga Europă în fața faptului împlinit, dovedind că România nu este doar un produs al diplomației marilor puteri, ci poate să-și croiască singură drum în istorie. A fost un moment în care românii au dat dovadă de abilitate politică, deținând o victorie rar întâlnită în istorie pentru poporul nostru, având în fruntea sa un conducător extrem de hotărât, abil, curajos și inspirat, numit Alexandru Ioan Cuza. Această zi este emblematică pentru România întrucât reprezintă actul de naștere al ei ca țară și primul pas spre crearea României Mari. Este ziua în care am renăscut din propria noastră cenușă, ziua în care tricolorul a prins viață, care s-a înfăptuit cu mult efort diplomatic și sacrificii, dar fără vărsare de sânge. Această zi reprezintă una dintre puținele situații din istorie în care avem eroi care nu au fost nevoiți să-și jertfească propria viață, propriul sânge prin sacrificiul suprem.

Ție, Cuza, îți datorăm și numeroasele măsuri pentru consolidarea unirii dar și efortul diplomatic intens pe plan extern pentru recunoașterea acestei frumoase uniri. Ai reușit, cu tenacitate, răbdare și inteligență, să faci ca marile puteri să recunoască și să accepte Unirea Principatelor Române și existența pe harta Europei a unui nou stat, România, demn de luat în considerare. Prin aceste măsuri am căpătat identitate, reamintind aici steagul României, stema și imnul.

Ție îți datorăm începutul modernizării României într-un interval fantastic de scurt prin reformele excepționale aplicate cu fermitate, în ciuda opoziției unor factori politici. Datorită reformei educației, învățământul primar a devenit gratuit și obligatoriu, oferind copiilor săraci șansa de a-și depăși condiția, aceasta ducând în cele din urmă la emanciparea poporului român și crearea unei clase țărănești educate. Un lucru minunat l-a constituit crearea primelor universități la Iași, 1860, și București, 1864, cu profesori valoroși, studenții nemaifiind nevoiți să ia calea străinătății pentru a studia. Modernizarea țării s-a făcut în ritm alert prin adaptarea Codului Civil și Codului Penal după model francez, schimbând în câțiva ani fața societății românești. Schimbarea societății s-a produs decisiv și prin reforma agrară, ce a însemnat împroprietărirea țăranilor cu pământ, un moment extrem de apreciat și de așteptat în rândul țărănimii.

Deși scurtă, de doar șapte ani, agitată de tensiuni politice, domnia ta a pus bazele politice, economice, sociale și culturale ale României moderne, a creat premisele nașterii României Mari, a întărit autonomia țării, a pregătit viitoarea independență politică, a consolidat statul național român și a dat încredere poporului să viseze mai departe. Pentru toate acestea, noi, cei care trăim astăzi liberi într-o Românie frumoasă, vrem să-ți mulțumim și îți promitem că vom duce mai departe iubirea față de această țară, cu demnitate. Acum, la 164 de ani de la depunerea jurământului ca domn, putem afirma cu tărie că el a fost respectat întru totul și voi încheia această scrisoare adresată ție, domnul Unirii, chiar cu acest jurământ: „ Jur în fața țărei mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele patriei, că voi fi credincios constituției, în textul și spiritul ei, că în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor, pentru toți și în toate, uitând toată prigonirea și toată ura, iubind deopotrivă pe cei ce m-au iubit și pe cei ce m-au urât, neavând înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române”.

OANA-MARIA CRĂCIUN, clasa a IX-a,

Colegiul Național Mihai Eminescu, Oradea

Sursă portret: fototeca personală Oana Crăciun