Omul este un animal cu un extraordinar spirit de adaptare (Enzo Ferrari)

De unde începe bunul-simţ şi unde se opreşte? Unii nu știu! Sunt prea insensibili! Uită, că există codul bunelor maniere sau pur și simplu nici nu au auzit de așa ceva, căci aceste elemente de bază se învaţă din cei şapte ani de acasă!

Da… sunt revoltată de nesimţirea care domneşte în jurul meu, dar nu judec pe nimeni, deoarece nu îmi stă în fire.

Săptămânile trecute m-am confruntat cu realitatea crudă a faptului că unii elevi sunt insensibili și adresează cuvinte jignitoare – „glume nevinovate”, cum spun ei – altor persoane, care nu le-a făcut nimic rău. Atacurile au fost lansate la adresa unei fete mai grăsuțe, cum am spune noi, cei cu tupeu, fără măcar să fi știut motivul pentru care a ajuns fata să fie așa. 

De ce e bine ca cineva să te privească diferit, ba chiar să te excludă și să te respingă pe motiv că nu ai dimensiunile 90-60-90? Da, ar fi perfect dacă toți am arăta după așa-zisele șabloane, dar nimeni nu e perfect! Câți dintre voi sunteți perfecți? Prea des judecăm omul după înfățișare, fără să încercăm să ne informăm, fără să încercăm să ne punem în situația lui. Ar fi și greu pentru mulți, pentru că nu e ușor să te pui în papucii altuia.

În teorie, ar trebui să fim egali. În realitate, totul e altfel. Dar nu uita, că atunci când arăți cu degetul mare către cineva, alte trei sunt îndreptate către tine – în caz că nu vei fi știut.

De unde poate izvorî atâta răutate? mă tot întreb. Din adâncul inimii? Și din ce cauză e acumulată? Din decepţii, invidie, răni sufleteşti? Un om împăcat cu el însuși nu va jigni niciodată, eu așa cred. Bagajul de nereușite și supărări dau naștere unor reacții negative, iar aceste reacții fabrică sentimente de care nu putem fi mândri.

Dar oricare ar fi motivul, nu avem nici o scuză și nici un drept să ne purtăm așa. 

Te-ai uitat la faţa unui om când e cuprins de acest macabru sentiment numit: răutate? Dar în sufletul lui ai privit? Din cel mai frumos om, cu trăsături echilibrate, cu zâmbet netulburat şi ochii cei mai feerici, acesta se transformă într-o secundă într-o creatură fără nume, fruntea i se încreţeşte, în ochii fermecători sclipeşte o lacrimă si o lumină posomorâtă, gura îi este strânsă, încleştată şi muşchii feţei i se contractă. Asta face răutatea și vorbele urâte! O urâţeşte! Se transformă într-un om greu de recunoscut! 

Același lucru se întâmplă și cu rănile ei emoționale. Le poartă, încearcă să le ascundă punându-și o mască, își izolează amintirile dureroase, abuzurile fizice, verbale sau emoționale pe care le suferă, însă ele tot există în interiorul ei, o simte, o deranjează, o doare.

Insultele celor insensibili lovesc sentimentele, stima de sine, mândria și egoul unei persoane. Întotdeauna, victimele violenței psihologice experimentează scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, chiar pot ajunge uneori la sinucidere, deoarece insulta ta va lăsa cicatrici pe care tu nici nu le vezi! Astfel, ajungi să faci rău celor din jurul tău cu doar câteva „glume nevinovate”.

Ceea ce ne lipsește – sau ceea ce avem nevoie să învățăm și să reînvățăm – este să ne tratăm fiecare cu demnitate, deoarece suntem ființe umane.

Doar un mic sfat, care să te ajute să fii mai bun decât ești: vei avea mai mult succes, dacă vei încerca să separi gândurile interioare de cele exterioare (mă refer la gânduri ca cele care judecă oamenii.) Comportamentul nostru şi bunul-simţ trebuie să fie un exemplu pentru societate.

Trebuie să ne respectăm pe noi şi pe cei din jurul nostru. Dacă vrei să fii respectat, respectă! Dacă vrei să fii iubit, iubeşte! Dacă vrei să fii vorbit de bine, nu vorbi pe alţii de rău! 

Pentru tine, care trebuie să ții piept insultelor: nu te coborî la nivelul celui care vrea să te înjosească, pentru că te va trage după el. Fii în continuare un exemplu demn de urmat şi ai grijă pe cine laşi să-şi pună amprenta asupra ta! Nu permite persoanei care te insultă să simtă că te-a învins și că poate dispune de emoțiile tale. 

Nu răspunde urii cu ură, ci răspunde nesimţirii cu indiferenţă! Nu trebuie să vorbești cu ei pentru a-i transmite ceea ce simți! O privire adâncă este mai mult decât suficientă! Printr-o privire, poți spune totul! Nu riposta, pentru că nu vei rezolva nimic; pacea nu se creează prin război. Știu că nu este ușor, dar nu uita că războiul a fost creat pentru a aprecia pacea. Astfel vei câștiga lupta, fără a lupta deloc.

Și, ca o notă suplimentară, „din vulnerabilitățile tale îți va veni puterea”, credea Sigmund Freud.

ANDREA BEATRIX PODARU,

clasa a XII, Filologie-Jurnalism, CN Onisifor Ghibu

Sursă portret: fototeca personală Andrea Beatrix Podaru