PRIN AMABILITATEA DNEI PROF. ELENA ERDELI, INSPECTOR PENTRU EDUCAȚIA SPECIALĂ ÎN CADRUL INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN BIHOR, AM REUȘIT SĂ REALIZĂM UN SCURT INTERVIU CU DNA PROF. BOJIN EMESE ROBERTA, PARTICIPANTĂ LA SIMPOZIONUL EDUCAȚIE PENTRU VIITOR, GĂZDUIT LA SFÂRȘITUL SĂPTĂMÂNII TRECUTE DE ISJ BIHOR. DNA PROF. BOJIN ESTE CONSILIER ȘCOLAR, GRAD I, LA CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ ARAD, PSIHOLOG PRACTICANT AUTONOM ATESTAT ÎN DOMENIILE: PSIHOLOGIE EDUCAȚIONALĂ, CONSILIERE ȘCOLARĂ ȘI VOCAȚIONALĂ, CONSILIERE PSIHOLOGICĂ EXPERIENȚIALĂ A COPILULUI, ADULTULUI ȘI FAMILIEI.

Cum vă imaginați viitorul educației în următorul deceniu? Ce abilități și competențe considerați că vor fi cele mai importante pentru ca elevii să reușească pe piața muncii viitoare?

Prof. Bojin Roberta: Anticiparea corectă a noilor direcții elimină pericolul rămânerii în urmă. Gândirea anticipativă va trebui să se dezvolte din primii ani de școală deoarece în ritmul dezvoltării lumii de azi, inovațiile se învechesc rapid. Este absolut necesară cultivarea alfabetizării tehnologice și digitale a cadrelor didactice, a părinților, a copiilor.

Conform studiului INACO (2022), un top al celor mai importante zece abilități pentru viitor arată așa: 1. adaptabilitate; 2. gândire anticipativă; 3. deschidere către nou; 4. antreprenoriat; 5. empatie; 6. reziliență; 7. optimism; 8. creativitate; 9. abilitatea de a relaționa; 10. abilitatea de a acționa inteligent.

Cum pot educatorii integra în mod eficient tehnologiile emergente, pentru a îmbunătăți experiențele de învățare? Cum pot școlile să-și adapteze curricula pentru a pregăti elevii pentru locuri de muncă despre care nu știm încă nimic?

Prof. Bojin Roberta: Spre exemplu, realitatea virtuală va putea fi folosită ca instrument educațional, ca metodă de predare, iar astfel învățarea va deveni mai experiențială, În cadrul realității virtuale, elevii pot interacționa cu ceea ce văd ca și cum ar fi fizic acolo. De la prezentarea mușchilor corpului până la trăirea experimentelor chimice și explorarea reliefului lumii, RV reprezintă o resursă educațională cu un spectru foarte larg de acoperire. În plus, RV nu doar transformă educația, ci o și deschide, prin accesul la o realitate altfel inabordabilă (de exemplu, prin vizitarea Muntelui Everest.).

În schimb, inteligența artificială ar putea fi utilizată în mod ingenios pentru ușurarea muncii cadrelor didactice prin evaluare bazată pe tehnologie. IA poate fi utilizată pentru a automatiza și îmbunătăți procesul de evaluare. Sistemele de evaluare bazate pe IA pot analiza răspunsurile elevilor și pot oferi feedback instantaneu și personalizat. Acest lucru permite educatorilor să monitorizeze mai eficient progresul elevilor și să identifice rapid nevoile individuale de învățare.

Elevii pot fi pregătiți pentru a face față viitorului care este încă necunoscut prin cultivarea unei atitudini deschise, de curiozitate pentru a crea premisele înțelegerii perspectivei lumii de mâine și totodată să aducă un plus de creativitate față de ceilalți, pentru a fi cu un pas înaintea lor.

Care sunt beneficiile și provocările potențiale ale integrării studiilor interdisciplinare în curriculum și cum pot educatorii să depășească aceste provocări?

Prof. Bojin Roberta: Integrarea studiilor interdisciplinare în curriculum aduce numeroase beneficii pentru elevi, precum dezvoltarea gândirii critice, abilităților de rezolvare a problemelor complexe și înțelegerea conexiunilor între diferite domenii, înțelegerea mai profundă a lumii înconjurătoare. Capacitatea de a face conexiuni între domenii diferite poate spori creativitatea și flexibilitatea lor mentală. Există foarte multe beneficii, însă provocarea cea mare este legată de structura rigidă a curriculumului tradițional pe care suntem încă nevoiți să îl urmăm în actul didactic. Depășirea acestui impediment necesită creativitate, timp suplimentar dedicat și o colaborare foarte bună între cadrele didactice și specialiștii din diferite domenii.

Care va fi rolul învățării socio-emoționale și cum se poate promova sprijinul pentru sănătatea mentală în sistemul educațional?

Prof. Bojin Roberta: Pentru a atribui o importanță crescută învățării socio-emoționale și sprijinului pentru sănătatea mentală în sistemul educațional, cadrele didactice pot promova prin proiecte și activități extrașcolare, abilități precum empatia, comunicarea eficientă, rezolvarea conflictelor și luarea deciziilor responsabile. Aceste abilități pot fi integrate și  în diverse discipline. O altă modalitate de a sprijini sănătatea mentală a elevilor sunt parteneriatele comunitare. Cadrele didactice pot colabora cu consilierii școlari sau cu organizații și profesioniști din comunitate, cum ar fi psihologi, psihoterapeuți, life-coach sau asistenți sociali, pentru a sprijini sănătatea mentală a elevilor. Aceste parteneriate pot oferi resurse suplimentare, consiliere și îndrumare pentru elevi și familiile acestora.

Cum pot școlile și educatorii promova includerea și diversitatea în educație, pentru a se asigura că toți elevii se simt valorizați și reprezentați?

Prof. Bojin Roberta: Este important ca școlile să monitorizeze și să evalueze în mod regulat progresele în promovarea incluziunii și diversității iar acest progres poate fi obținut prin schimburi de experiență de tip Erasmus+ sau alte proiecte educaționale și o bună colaborare cu părinții și comunitatea, prin organizarea de evenimente și activități care celebrează diversitatea culturală și colaborarea cu organizații comunitare pentru a aduce în școală experți în diversitate.

Sursă portret Bojin Emese: fototeca personală