Volumul colectiv Mozgásban a fejlődés, avagy fejlődésben a mozgás / Dezvoltare prin mișcare sau dezvoltare în mișcare, apărut recent la Editura Didactică Militans a CCD Bihor, include un studiu semnat de dna Elena Erdeli, psihopedagog, logopod, inspector de specialitate, ISJ Bihor, și dna Lăcrimioara Șipoș, psihopedagog, Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă „Orizontˮ Oradea. Cercetarea acestora, intitulată Importanța jocurilor de mișcare în cadrul terapiilor pentru recuperarea limbajului, din care publicăm un fragment, abordează chestiuni legate de tulburări ale limbajului și modalități de recuperare a deficiențelor în acest domeniu.

Limbajul reprezintă un proces esențial pentru dezvoltarea copilului, iar tulburările de comunicare necesită diagnosticare și intervenție timpurie, pentru a preveni dificultățile de integrare școlară și socială. Logopedul identifică tipul tulburării și aplică metode terapeutice variate, precum jocul, exercițiile de articulare și activitățile de limbaj, implicarea activă a părinților fiind un factor decisiv pentru succesul terapiei. Un rol la fel de important îl au motricitatea fină și grosieră, care, conform modelului Piramidei Învățării, susțin dezvoltarea controlului muscular necesar articulării corecte a sunetelor, intervenția fiind completată, după caz, de kinetoterapie pediatrică și ludoterapie.

Importanța jocurilor de mișcare în cadrul terapiilor pentru recuperarea limbajului

Limbajul reprezintă un proces psihic complex, esențial pentru dezvoltarea cognitivă, socială și emoțională a copilului. Achiziția și dezvoltarea acestuia depind de interacțiunea dintre factori biologici și de mediu, iar eventualele tulburări necesită intervenție specializată timpurie pentru a preveni dificultăți ulterioare de integrare școlară și socială (Anca & Hațegan, 2008).

Jocul este considerat activitatea fundamentală a copilăriei și principalul context în care se dezvoltă limbajul. Din perspectivă psihopedagogică, acesta are o funcție formativă și terapeutică, contribuind la dezvoltarea comunicării și a relațiilor interpersonale. În terapia logopedică, utilizarea jocului creează un cadru natural și motivant pentru învățare, reducând presiunea exercitată asupra copilului (Dumitrana, 1999). Jocurile de mișcare reprezintă o categorie particulară a jocurilor didactice, caracterizate prin implicarea activă a corpului. Acestea includ activități precum alergarea, săritura, imitarea gesturilor sau coordonarea mișcărilor cu stimuli verbali și sunt esențiale pentru dezvoltarea globală a copilului (Stan, 2013).

Un copil cu tulburări de comunicare întâmpină probleme când vrea să comunice cu ceilalți, deoarece este posibil să nu înțeleagă anumite sunete sau să nu le poată pronunța. De asemenea, copilul poate întâmpina dificultăți în alegerea și ordonarea cuvintelor, precum și a structurării unei propoziții sau fraze.

Tipuri de tulburări de comunicare la copii:

• Tulburare mixtă de limbaj receptiv-expresiv: copilul are întârzieri ale dezvoltării vorbirii și dificultăți în a înțelegere limba;
• Tulburarea de limbaj expresiv: copilul are întârzieri ale dezvoltării vorbirii și probleme legate de aceasta;
• Tulburări de sunet și vorbire: copilului îi este greu să exprime anumite cuvinte care în mod normal nu ar crea probleme;
• Tulburare de fluență, cunoscută și sub numele de bâlbâială: începe din copilărie și poate dura toată viața;
• Tulburarea de comunicare socială: copilul are probleme cu comunicarea verbală și non-verbală care nu este cauzată de probleme de gândire.

Cauzele tulburărilor de comunicare la copii: cauze fizice, cum ar fi o problemă în dezvoltarea creierului; expunerea la substanțe nocive în timpul sarcinii, cum ar fi droguri sau plumb; factori ereditari.

Puteți citi textul integral al acestui studiu accesând e-book-ul Mozgásban a fejlődés, avagy fejlődésben a mozgás / Dezvoltare prin mișcare sau dezvoltare în mișcare AICI.

Sursă portret Elena Erdeli: fototeca SchoolBit