Din celălalt capăt al perspectivei

Publicăm în serial texte înscrise la concursul de eseuri intitulat Tinerii, co-creatori ai educației, organizat de CCD Bihor și ISJ Bihor, inspirat de tema propusă de UNESCO pentru Ziua educației din acest an. Lista completă a premiilor o găsiți AICI.

Educația văzută din ultima bancă

Cum se vede clasa din ultima banca? Clasa, privită din ultima bancă, se vede mai amplu, un loc în care nu ești în centrul atenției. Observi dinamica dintre oameni, gesturile mici și diferența dintre vorbele impulsive și acțiunile fără precedent.

Din spatele clasei, sesizezi elevii care ridică mâna și cum, uneori, lecția continuă fără să se știe dacă informația a fost atinsă cu adevărat de către toți elevii. Educația nu mai pare un proces perfect ordonat, ci un mecanism care ar avea nevoie de reglaje.

De multe ori, școala tratează educația ca pe o structură finită – programa este stabilită și informația este „livrată”, iar elevii sunt evaluați în funcție de cât de bine au memorat informația. Acest model denotă faptul că rolul elevului este mai degrabă pasiv. Nevoia elevului de a fi ascultat este din ce în ce mai arzătoare.

Cum poate evolua educația dacă părerea celor implicați rămâne neauzită? Elevii nu ar trebui să fie doar niște beneficiari ai educației, ci să participe activ la schimbarea acesteia considerându-i co-creatori. Instituțiile de învățământ ar putea evolua dacă ar asculta glasul tinerilor.

Educația înseamnă dialog real între elev și profesor, libertatea de a pune întrebări, de a propune idei și de a greși; înseamnă învățarea care te pregătește pentru parcursul care te va aștepta în viață. În momentul în care elevii sunt implicați activ, învățarea devine relevantă.

Îmi amintesc o oră în care profesorul ne preda o lecție urmând strict manualul. La finalul orei, un coleg a avut curajul să-și exprime punctul de vedere, iar eu am îndrăznit să-i propun o oră interactivă. Profesorul a schimbat abordarea – ne-a implicat activ. Pentru prima dată lecția a fost construită împreună.

Ultima bancă este un punct din care se poate observa faptul că educația nu este ceva ce ni se întâmplă, ci ceva ce construim împreună, zi de zi. Din ultima bancă, viața nu pare grăbită, ci plină de nuanțe.

IOANA STANCIU, studentă, an I

Sursă portret: fototeca personală Ioana Stanciu

Leave a comment