Rezultatele PISA 2025 oferă României nu doar un nou set de statistici despre performanța elevilor, ci și un prilej de a privi mai atent spre ceea ce se întâmplă în școală. Într-o amplă analiză publicată după prezentarea rezultatelor, ministrul Educației, Mihai Dimian, discută despre diferențele dintre mediul rural și urban, raportul dintre PISA și Evaluarea Națională, efectele pandemiei, timpul de instruire, reformele educaționale și chiar influența inteligenței artificiale.

„Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine”, își începe ministrul analiza.

Dimian spune că numeroasele reforme ale educației nu au produs încă rezultatele așteptate, dar consideră că soluțiile trebuie construite prin contribuția tuturor: minister, profesori, elevi, părinți și comunități: „Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate”.

Rural vs. urban

Un prim punct asupra căruia ministrul cere atenție este interpretarea diferențelor dintre rezultatele elevilor din mediul rural și urban. În România au fost testați 7.725 de elevi născuți în 2009, eșantion considerat reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi din aceeași generație. 89% dintre cei testați se aflau deja în clasa a IX-a.

Acest detaliu este important, deoarece în cazul majorității elevilor, spune Dimian, clasificarea „rural” sau „urban” reflectă localizarea liceului în care aceștia studiau la momentul testării, nu școala gimnazială din care proveneau.

„Diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban”, explică ministrul.

După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, o parte importantă a elevilor cu rezultate bune ajunge în licee urbane, indiferent dacă provine dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și urbane include și efectul acestei selecții anterioare.

Dimian subliniază totuși că diferențele dintre școlile rurale și cele urbane nu trebuie ignorate. El amintește creșterea coeficienților de finanțare pentru unitățile din rural și programele destinate reducerii abandonului școlar.

PISA și Evaluarea Națională: două fotografii ale aceleiași realități?

O altă comparație discutată de ministru este cea dintre rezultatele Evaluării Naționale și cele PISA la matematică.

La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5 la matematică, în timp ce PISA 2025 arată că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu au atins nivelul 2 la matematică. Diferența pare spectaculoasă, dar Dimian atrage atenția că cele două procente sunt calculate în raport cu populații diferite, iar cele două evaluări au obiective și metodologii distincte.

Raportată la întreaga populație a elevilor de clasa a VIII-a, nu doar la cei prezenți la examen, situația Evaluării Naționale arată că aproximativ 42% dintre elevi au avut performanțe sub nota 5 și 54% sub nota 6 la matematică.

Ministrul nu echivalează nota 5 sau 6 cu nivelul 2 PISA. Evaluarea Națională verifică achizițiile în raport cu programa școlară, în timp ce PISA urmărește capacitatea de a utiliza cunoștințele în situații relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.

Totuși, apropierea rezultatelor indică, în opinia sa, o problemă importantă:

„Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului.”

Dimian consideră că problema nu ține doar de capacitatea elevilor de a aplica ceea ce învață, ci și de nivelul de exigență din timpul gimnaziului. În același timp, el susține că programele școlare și Evaluarea Națională trebuie revizuite și adaptate.

În trend cu alte sisteme educaționale

Un alt element important al analizei este comparația internațională. Între PISA 2022 și PISA 2025, media OECD la matematică a scăzut cu 9 puncte, exact cât a scăzut și media României. La științe, ambele au pierdut câte 3 puncte, iar la lectură România a scăzut cu 16 puncte, față de 14 puncte pentru media OECD.

PISA 2025 consemnează cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate.

„Această constatare nu trebuie însă folosită drept scuză”, avertizează Dimian. România trebuie să înțeleagă atât cauzele fenomenului internațional, cât și problemele proprii.

O comparație între 2019 și 2025 oferă chiar un rezultat interesant: scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce media OECD a scăzut cu 19. Astfel, România s-a apropiat ușor de media OECD, de la 87,7% din aceasta în 2019 la 89,3% în 2025.

Lecția pandemiei și problema timpului de învățare

Generația testată în 2025 a traversat o perioadă școlară marcată de pandemia COVID-19 și de trecerea, timp de aproximativ un an, la învățământul online.

Potrivit OCDE, aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Ministrul nu spune că România sau alte țări au „pierdut” integral aceste puncte, dar consideră că perturbarea procesului educațional trebuie luată în calcul.

Pandemia este, în opinia sa, unul dintre factorii care explică evoluția acestei generații, într-un context internațional în care numeroase sisteme educaționale au înregistrat scăderi.

Dimian aduce în discuție și o altă explicație: timpul efectiv de instruire. Raportul OECD Education at a Glance 2025 arată că elevii români beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 mai puține decât media OECD.

„Este ca și cum țările OCDE ar mai face «2 ani de școală» în plus față de România, până la 15 ani”, spune ministrul.

El precizează însă că nu propune, în această etapă, creșterea numărului de ore sau a săptămânilor de școală. În schimb, propune ca „Școala altfel” și „Școala verde” să includă, pentru o perioadă, mai multe activități remediale și aplicative, bazate pe situații reale și pe competențele necesare profesiilor viitorului.

O altă propunere este ca elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente să participe săptămânal la activități remediale de matematică și limba și literatura română.

Ministrul privește cu precauție și comparațiile cu Finlanda și Estonia, frecvent prezentate drept modele de succes.

În cazul Finlandei, el arată că performanța țării a scăzut în ultimele două decenii, astfel încât decalajul față de România s-a redus de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte în 2025.

Estonia reprezintă un caz diferit. Potrivit lui Dimian, explicația performanței sale actuale trebuie căutată înainte de 2006: țara a intrat în evaluările PISA cu un scor foarte ridicat, de 516 puncte, pe care l-a menținut aproape constant în ultimele două decenii.

Inteligența artificială și „virusul cognitiv”

În finalul analizei, ministrul deschide o temă care va deveni probabil tot mai importantă pentru școală: efectul inteligenței artificiale asupra modului în care gândesc și învață elevii.

Dimian vorbește despre un posibil „virus cognitiv”, asociat nu doar cu AI, ci și cu rețelele sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură și fragmentarea atenției.

„Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim”

„Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim”, avertizează ministrul.

În încheiere, Mihai Dimian spune că analiza sa nu își propune să ofere toate răspunsurile. El pledează pentru ascultarea celor implicați în educație și pentru implicarea tuturor celor care pot contribui cu bună-credință la schimbarea sistemului.

Ministrul consideră, în același timp, că reformele ultimelor decenii trebuie privite „cu obiectivitate și luciditate”, înainte de lansarea unor noi schimbări majore.

„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri”, afirmă el, dar își încheie analiza într-o notă deliberat constructivă: „Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență.”

Sursă portret generic: FB Mihai Dimian