Profesorul de azi nu mai este cel care deține informația, ci cel care inspiră. Mesajul a fost transmis la reuniunea Profesorul care inspiră – Ziua Educației Bihorene, de către dna prof. dr. Cristina-Maria Avrigeanu, director al CJRAE Bihor.
În Sala Amfiteatru a Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, la ceremonia organizată pe 7 octombrie de CCD Bihor și ISJ Bihor cu prilejul Zilei Mondiale a Profesorilor, intervenția dnei Avrigeanu a figurat pe agenda primei părți a evenimentului, dedicată unor teme de actualitate din educație. Autoarea comunicării intitulate Două generații în aceeași școală. De la Generația Z la Generația Alpha. Cum se schimbă psihologia elevului și rolul profesorului a fost prezentată publicului ca un om al profesionalismului, echilibrului și discreției, care știe întotdeauna să fie aproape de cei care au nevoie de sprijin.
Înainte de a intra în temă, vorbitoarea a făcut un scurt popas în trecut. A mărturisit că, în urmă cu aproape două decenii, și-a început cariera cu sprijinul multora dintre cei aflați în sală. Printre ei l-a numit pe dl prof. Ruben Filimon, primul director care a primit-o în școala sa, i-a dat ore și a încurajat-o, lăsând-o să-și facă treaba alături de cadrele didactice de acolo. Le-a mulțumit public și colegilor care i-au deschis ușa clasei ori de câte ori a cerut. Dna Avrigeanu a ales să nu facă din Ziua Profesorului prilejul unui inventar al neajunsurilor, propunând ca ziua să fie sărbătorită subliniind potențialul de dezvoltare a școlii, întrucât toți suntem într-o continuă creștere, educațională și spirituală.
Generația Alpha, născută în digital
În opinia domniei-sale, diferențele dintre generații sunt azi mai vizibile ca niciodată, iar școala trăiește una dintre cele mai mari provocări ale sale. Dacă elevii generației Z erau conectați permanent la telefon și la internet, elevii generației Alpha s-au născut, practic, în mediul digital. Vorbitoarea a amintit studii despre copiii mici, care arată cât de repede ajung aceștia – în doar un an – de la a nu ști să țină o tabletă la a naviga pe aceasta cu dexteritate. Sunt nativii digitali, care învață prin explorare și feedback primit de la tehnologie.
În plus, elevii de acum au făcut primii pași în școală în pandemie, cu lecții predate online, iar trecerea spre o școală marcată de inteligența artificială pare greu de ocolit. Provocările principale în clasă sunt atenția, motivația și relația. Atenția nu mai poate fi doar cerută, ci trebuie antrenată. Motivația cere noi răspunsuri. Profesorul devine un reper relațional. Modelul tradițional, în care profesorul explică, notează și evaluează, face loc unuia în care acesta provoacă și motivează, iar elevul explorează și creează.
Informația este la un clic distanță. Este suficient să fotografiezi o problemă de matematică, iar o platformă de inteligență artificială o rezolvă. De aceea, rolul cadrului didactic se mută de la cel care dă informația la cel care inspiră.
Ce nu poate înlocui tehnologia
Vorbitoarea a spus că militează pentru scoaterea telefoanelor din mediul școlar. Deși multe unități sunt echipate cu tablete și dispozitive inteligente, „se poate și fără”. A pledat pentru lecții structurate altfel, pentru că nu ne mai putem aștepta ca un elev să stea aproape 50 de minute într-o singură secvență de predare, propunând secvențe scurte, urmate de feedback și de elemente pe care elevii să le creeze ei înșiși.
În încheiere, dna Avrigeanu a spus că nu trebuie să alegem între școala de ieri și elevul de azi. Ceea ce nu va putea fi înlocuit niciodată integral, nici de tehnologie, nici de inteligența artificială, este conexiunea umană: faptul că ne întâlnim, vorbim și construim relații. Potrivit unor studii la care a făcut referire, în școlile în care elevii învață fără cadre didactice, rezultatele sociale sunt inferioare celor din școala clasică.
Foto: Ioana Farcalău
