V-au vorbit vreodată păriinții despre o vreme când tinerii stăteau în coadă la bibliotecă sau librărie, când se cereau să părăsească cursurile mai devreme, ca să citească sau să se întâlnească cu prietenii și să dezbată o carte?

Acele vremuri se pare că au apus, iar din 1877 de biblioteci comunale, putine mai sunt funcționale, conform unui documentar elaborat de către cei de la Recorder.

Autoritățile arată cu degetul cel mai des către omul de rând ca fiind responsabil pentru această situație, lucru care nu face decât să suscite alte întrebări: Ce a cauzat acest fenomen de dezinteres? Cine mai citește și de ce? Acest lucru reprezintă o problemă ce necesită o soluție sau ține de evoluția secolului XXI?

Pentru a afla cine mai citeste, am realizat un sondaj in randul adolescenților și am descoperit ca majoritatea celor care citesc in timpul liber sunt fetele; băieții sunt mai interesati de romane psihologice și de dragoste și mai putin de actiune, comedie, istorie și stiinta.

Aproximativ 50% dintre adolescenti nu citesc, dar de unde porneste dezinterestul?

Dezinteresul cred ca pornește de la anturaj. Niciodata nu am stat cu prietenii mei sa dezbatem carti, ci mai degraba sa stam la o vorba despre filme sau intamplari. Totodata, datorita scolii și mediului in care mi-au fost prezentate cartile am ajuns sa le asociez cu lucruri neplacute și plictisitoare, fapt ce nu a ajutat sa-mi starneasca interesul. Curiozitatea mi-a fost stimulata mai usor de jocurile video, poate pentru că școala le era ostilă, dar poate ca as fi fost mai predispus cititului daca as fi avut un exemplu in acest sens acasa.

Asadar, cum faci sa-ti placa lectura? Cititul ar trebui in primul rand sa fie o placere, deci nu o fă obligat, ci pentru ca iti doresti. Fa-o intr-un spatiu confortabil, cu o ceasca de ceai și lumina calduroasa, dedica-ti un mic spatiu in acest sens.

Unii prefera sa citeasca la calculator, lucru ce reprezinta o tranzitie a secolului XXI, de la carte la ecran. E posibil ca unora sa le displacă sa tina o carte in mânî, față de a consuma o poveste de pe un monitor sub forma unui videoclip, dar e posibil ca acestia sa aiba de pierdut.

Psihologii spun ca cititul activeaza o parte specifica a creierului ce nu poate fi stimulata altfel, și ne poate ajuta sa avem o imaginatie mai bogata și un creier mai sanatos.

Ca o concluzie provizorie, putem spune ca, indiferent daca cititul a trecut de la cozile la biblioteca la acces nelimitat, acesta isi păstreaza valentele și inca reprezinta un lucru valoros și in societatea de astazi.

ANDREI SÎRB